[laurastifter]

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

Argument invalid.
În primul rând, este invalid deoarece, de bine de rău, există legi împotriva beţiei, dar nu împotriva vrăjitoriei. Spre exemplu, beţia la volan este infracţiune şi se pedepseşte cu amendă (penală, adică cazier) sau cu închisoare. Minorilor le este interzis să cumpere alcool, dar nu să facă vrăji. Iarăşi, alcoolul este interzis militarilor în misiune, etc.

În al doilea rând, este invalid deoarece, în cazul alcoolului, ceea ce este păcat nu e consumul, ci beţia. Consumul de alcool care nu duce la beţie nu este păcat. Sper că nu adoptaţi poziţia (neo)protestantă potrivit căreia consumul de alcool este păcat. Nu acelaşi lucru e în cazul vrăjitoriei. Ea este păcat grav indiferent de "cantitatea" folosită.

De aceea, în mod just, Sfânta Inchiziţie (şi Sfânta Biserică în general) nu a avut nimic împotriva producerii şi comercializării alcoolului, dar a fost mereu preocupată ca vrăjitoria să nu prolifereze. Există chiar aşezăminte monahice care produc şi vând vin, bere sau şampanie. Dom Perignon a fost un bun călugăr catolic. Dar nu există ceva ca producerea de vrăji. Deşi, în mediul ortodox, am auzit că preoţii fac tot felul de chestii (cum ar fi deschiderea Cărţii).

În Evul Mediu, nu doar vrăjitoria, ci şi erezia era interzisă prin lege, aşa cum se ştie. Au existat creştini ca şi noi (doar că aveau o altă confesiune) care şi-au dat viaţa pentru convingerile lor.
Şi dacă să presupunem că Biserica ar deţine puterea de a-i pedepsi pe eretici şi vreun episcop habotnic ar susţine că noi, ortodocşii, ne încadrăm perfect în această categorie? În acest caz, toţi partenerii dvs. de discuţie de pe forum ar fi executaţi în piaţa publică, pentru că... sunt eretici, periculoşi pentru mântuirea celorlalţi. Aţi fi de acord? Sunt sigură că nu.
Atunci, înseamnă că acceptaţi ideea potrivit căreia o astfel de putere acordată unor oameni (fie ei chiar clerici) ar conduce la grave nedreptăţi. Cine este eretic şi cine nu? Cine retractează de teamă şi cine s-a convertit din convingere? Cine crede sincer într-o erezie, care poate că este o concepţie corectă, dar pe care noi o considerăm drept erezie fiindcă nu am înţeles-o? Acestea şi multe alte întrebări ar trebui să-i preocupe serios pe cei care ar analiza pedepsirea ereticilor. Apoi, ideea potrivit căreia inculpatului i se lăsa un anumit timp pentru retractare este, în opinia mea, încălcarea unei alte porunci a Mântuitorului Hristos - aceea de a respecta libertatea de conştiinţă a semenilor noştri. Cum adică să-i constrângem pe ceilalţi să-şi renege convingerile? Dumneavoastră ce aţi simţi, dacă aţi fi obligat să renegaţi credinţa catolică? Oare noi, cei care ne bucurăm de libertate religioasă şi putem discuta în mod deschis pe internet despre convingerile noastre, avem capacitatea de a înţelege ce conflict interior, ce dramă spirituală puternică ar trăi un "eretic" sincer în credinţa sa care ar şti că singura soluţie pentru a-şi apăra viaţa este renegarea propriilor valori, a propriei concepţii de viaţă?
De aceea am mai scris şi repet că, fără a mă înverşuna pătimaş împotriva Inchiziţiei, fără a susţine că existenţa acestei instituţii ar fi avut doar efecte negative, am convingerea că orice formă de constrângere a semenilor (mai ales în privinţa credinţei) este un păcat grav, o faptă contrară rânduielii divine. Dacă Dumnezeu ne-a înzestrat cu liberul arbitru şi ne-a dăruit demnitatea de fiinţe raţionale create după chipul Său, noi avem datoria morală de a respecta, cu iubire, libertatea celorlalţi. Îi ajutăm pe semeni să se mântuiască mărturisindu-L în mod convingător pe Hristos şi demonstrându-le prin exemplul personal adevărul credinţei noastre creştine. Aceste două metode de misiune - mărturisirea credinţei şi exemplul personal - sunt, din punctul meu de vedere, unicele "arme" îngăduite creştinilor. :) Sfântul Apostol Pavel ne îndeamnă să lovim cu "sabia Duhului care este cuvântul lui Dumnezeu". Orice altă metodă de răspândire a credinţei constituie, de fapt, o ignorare a adevărului revelat potrivit căruia "Duh este Dumnezeu şi unde este Duhul Domnului, acolo este libertate".

Dumnezeu să fie cu dvs.
Hristos în mijlocul nostru!

Cu stimă,
Laura Stifter