PANTEÍSM, s. n. Concepție filozofică monistă care identifică divinitatea cu întreaga natură. – Din fr. panthéisme.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de valeriu | Greșeală de tipar | Permalink
PANTEÍSM n. Doctrină filozofică care identifică divinitatea cu natura. /<fr. panthéisme
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink
PANTEÍSM s.n. Concepție filozofică monistă potrivit căreia divinitatea este identificată cu întreaga natură. [Pron. -te-ism. / < fr. panthéisme, cf. gr. pas – tot, theos – zeu].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink
PANTEÍSM s. n. concepție filozofică monistă potrivit căreia divinitatea se identifică cu întreaga natură. (< fr. panthéisme)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink
panteísm s. n.
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink
panteísm s. n. Concepție filozofică monistă (sistematizată în 1705 de J. Toland, filozof englez, dar cu manifestări rudimentare chiar în credințele religioase timpurii), care identifică zeii sau pe Dumnezeu cu natura. – Din fr. panthéisme.
Sursa: D.Religios | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink
http://dexonline.ro/definitie/panteism