Legat parintii mei.Stiu ca Taina casatoriei e Taina,e pe vecie teoretic.Dar de asemenea se poate dezlega.BOR accepta 3 casatorii,debicei 2,mai rar a3a.Daca parintii mei nu se inteleg,nu se mai iubesc-aici nu ma refer la pasiunea de cand erau ei tineri-,nu se ajuta nici cum sa ajunga la mantuire,nu vad de ce ar mai sta impreuna,sa se chinuie?Poate au mai multe sanse sa revina la credinta separat.Daca nu merge nu merge,si doar Taina in sine nu ii face pe oameni sa isi rezolve problemele si sa se intelgea.Dragostea cu de-a sila nu se poate si unde dragoste nu e,nimic nu e.Daca Taina casatoriei e ptr vecie,atunci de ce nu zice nimeni nimic de barbatii care si-au parasit familia,sotie si copii,si sau dus la manastire?Cand ai copii ei sunt responabilitatea ta,familia in general,nu mi se pare normal sa pleci la manastire si sa mai fi si primit cand tu ai familie.Cand am zis ca nu exista afectiune in familie,nu m-am referit doar la parintii mei,m-am referit si la mine,in sesnul ca nu exista afectiune,nici fizica nici verbala,intre mine si parintii mei.Mie mi se pare stanjenitor sa imi imbratisez mama sau tatal sau chestii de genu.Asa am fost crescuta.Da mama e mama,mi-a dat viata,dar copilul e mai apropiat de cel care are grija si il baga in seama.O femeia care da viata unui copil nu e neaparat si mama in adevaratul sens al cuvantului.Dovada sta in orfelinate si copii aruncati la ghena sau maltratati in casa.Vorbesc la modul general,nu despre mama mea.Imi iubesc parintii,ii respesc,le sunt recunoscatoare ptr tot ce mi-au oferit si ptr ca m-au crescut.Insa,pe mine cel mai tare ma supara cand acest ti-am oferit totul se rezuma doar la partile materiale si la bani.Deobicei ce nu ai acasa,cauti in alta aprte,si asa ajung multi adolescenti sa se arunce in bratele primului venit,cautand afectiune,bagat in seama,comunicare.De multe ori parintii cer responsabilitati adolescentilor pe masura varstei lor,dar cand vine vorba sa ia seama la parerile lor si la anumite drepturi ii trateaza ca pe niste copii de 5 ani,chit ca au 18-19.Eu nu iau in considerare sa stau cu parintii doar de dragul de a sta pana ma marit.Pierdere de timp as spune.Nu zic sa plec maine,dar la 20-21 eu cred ca esti suficient de mare sa incepi sa stai pe propiile picioare.N-a zis nimeni sa rupi legatura cu familia.Multi copii pleaca la facultate in alt oras alta tara etc. si tot au o relatie cu parintii lor f buna.
Ca sa revin la subiectul initial,m-am hotarat si n-am de gand sa raman in Canada la facultate.N-am de gand sa traiesc in Canada.Pur si simplu nu e ptr mine.Am doua variante momentan,Anglia sau Romania.Inca nu stiu sigur,asa ca pareri legate de facultatea in Ro sunt inca bine venite.Am vb cu parintii mei de multe ori legat de acest subiect.Cand le-am zis de Anglia per ansamblu au fost de acord,cand am zis de Romania au cam fost impotriva.Nu sunt impotriva plecarii mele de acasa la facultate,sunt impotriva Romaniei in general.