A pus oare Hristos vreo condiţie sau vreo limită atunci când S-a jertfit? A venit El, oare, numai pentru iudei? Sau pentru cei fără păcate? Nu S-a rugat El pentru cei care L-au răstignit? Nu a arătat El o dragoste imensă pentru toţi? De ce să ne temem să ne rugăm pentru cineva înainte de a-i analiza viaţa? Trebuie să ni se spovedească nouă, înainte să ne rugăm? Suntem noi drepţi şi alţii nu?

Dar câţi sfinţi nu s-au rugat, oare, şi pentru păgâni, şi chiar şi pentru cei mai mari ticăloşi? Şi dintre duhovnicii noştri, oare nu se roagă Părintele Arsenie Papacioc şi pentru musulmani?

Sora aceasta a noastră e atât de greu încercată, încât şi credinţa îi este clătinată. Credeţi că e mai bine să o lăsăm să se prăbuşească? Ba, mai mult, o mai lovim şi noi, socotind-o nevrednică nici măcar de rugăciunile noastre.

Greu îi smintim, procedând în felul ăsta, pe cei care încearcă, precaut, cu teama de a nu fi judecaţi, să se apropie de Biserică.