Nu face nimeni morala nimanui, domnule Catalin. E vorba de a ne "uita" la rezultate. Si daca tot v-ati luat de motto-ul meu, ideea trebuie luptata, nu oamenii. Repet, crima si razboiul religios sunt ceva dezgustator pentru orice om intreg; crimele si tradarile plac, si sunt ordonate doar de ucigasii bilderberg si alte fiinte subumane, ajunse cu ajutorul Vrajmasului stapanii planetei. Imi place echilibrul, imi place cristalinitatea, pacea. Oare de ce partea din tara asta in care "ereticii calvinesti, luterani si papistasi" au facut civilizatie si cultura "arata" si functioneaza mai bine? Hm.... Masele, cand sunt instruite si catehizate corect, iau in serios respectul de sine. Cu tot ce presupune asta: de la igiena personala si a locuintelor sau strazilor, la dorinta de viata morala si corecta, care la randul ei duce la mantuire (care e, sau ar trebui sa fie, tinta oricarui credincios). Credinciosii catolici din Europa de Est, America Latina, Africa sau Asia, aceste "teritorii emergente ale credintei", cum le numea dl. Mihnea Dragomir, cand iau in serios moralitatea crestina, o fac cu toata inima. Dupa cum probabil observati, nu sunt prizonierul unui subiectivism ecleziologic limitant: recunosc si meritele altor confesiuni in modelarea culturala a poporului roman si a multor altora. Insa exista lucruri, aparent subtile, dar foarte usor de observat, "daca stii unde sa privesti", care spun totul despre identitatea educatorilor morali, religiosi si civici ai unui popor. Si, ma repet din nou, o opera grandioasa de educatie si propovaduire ("misionarism ieftin", cum ar zice unii) se naste mai usor intr-o structura creata pentru disciplina si lupta spirituala. Adica o ierarhie condusa centralizat. Sau monarhic, daca vreti. Iar privilegiul si datoria acelei "monarhii" de a conduce si administra Corabia Manturii, si de a defini ex cathedra dogme si canoane, sunt de drept divin. Adica dat de Sus. Si se numeste ministeriu petrin.