Citat:
În prealabil postat de elena20
Apare vreo schimbare majora in randuiala nuntii atunci cand cei doi miri nu mai sunt feciorelnici?Eu stiu, de exemplu, ca nu li se mai pun cununiile pe cap, ca simbol al puritatii, si ca mireasa nu mai poate purta rochie alba.Alte schimbari mai apar?Mai are nunta, in acest caz, valoare de Taina?
|
Sora , eu nu stiu precis din ce considerente ai deschis dumneata acest thread dar el poate fi unul deosebit de interesant !
Am citit postarile afisate pina acum si am vazut cite cunostinte , sau mai bine zis , cita carenta de cunostinte teologice exista la romanul de rind, si cita indiferenta fata de acestea , ca daca ar fi la seminaristi sau absolventi de teologie atunci ar fi mare rusine .
Am observat astfel ca nu se cunoaste semificatia/insemnatatea , si nu simbolistica( deoarece ortodoxia este o religie eminamenta traita si mai putin indeletnicita cu simbolistica !, cu simbolistica se desfata ,,sora" catolica !), incununarii mirilor, nu se cunoaste semnificatia culorilor in cultul ortodox si in cele din urma nu se poate da un raspuns precis sau aproape precis intrebarii ridicate de tine .
Dar... dar inafara de toate aceste observatii, sa le zic rautati personale, voiesc sa va spun si inca altceva ,ca pe linga acest site numit ,,Crestinortodox.ro" mai exista si altele . Pe un asfel de ,,altele" am gasit o bogata discutie de forum, postata mai ales de catre femei, care-si povesteau experienta vietii lor , conditionata de pierderea fecioriei cu mult inainte de casatorie . Multe au povestit despre cum decurgea viata lor de cuplu (desigur ca este vorba de ,,cuplu" inafara casatoriei) inainte de casatorie , in timpul preparativelor de nunta si a cununiei inaintea lui Dumnezeu, ca si dupa casatorie. Multe au descris cu expresivitate si realism intimplarile , dicutiile cu duhovnicii si modul acestora de a-i calauzi , necazurile nesfirsite legate de traiul in doi, de sanatatea lor ca si de putinta , sau neputinta de a avea urmasi precum si despre sanatatea acestora cind existau. Cum au pornit in viata de cuplu cu stingul (imbratisind cu mare nadejde teoria occidentala ca fecioria nu este o virtute ci o racila a trecutului nedoct) si cum au tinut-o tot pe stingul pina ce s-au intors la viata in duh si adevar. Unele , mai putin fericite , isi plingeau si regretau pacatele trupesti deoarece bolile lor sau ale copiilor care au aparut in timp nu mai puteau fi indreptate cu nimic raminind doar o pecete in timp a necinstei si curatiei lor.
Deasemenea, multe au descris si au fost convinse ca datorita pacatului desfrinarii practicat cu ,,temeinicie" relatia de cuplu a evoluat de la sublim la urgie si infern sfirsind cu despaertirea definitiva a partenerilor .
Si inca multe si multe alte asemenea marturisiri ale vietii necurate in doi au marturisit aceste surori incit m-am cutremurat si m-au facut sa-mi aduc aminte de cele mai frecvente mustrari adresate de Mintuitorul poporului Israel : ,,o, neam preadesfrinat si necredincios !" si de importanta NEBANUITA a acestor pacate in viata omului !
Probabil ca acest thread s-a deschis interesind in principal doar exteriorul problemei desfrinarii, adica : cam cum ne vede lumea? ne poate da de gol preotul? sau se schimba chiar asa de mult ritualul slujbei de cununie incit sa observe asistenta si sa ne mustre ? in concluzie , cununia in cazul ,,nostru" ne poate da de gol despre cine suntem noi cu adevarat si nu cine cred parintii nostri ca suntem?
Da si acesta poate fi un lucru serios de intimpinat deoarece stim de la Pavel apostolul ca : ,,bunul nume si renumele familiei , este lucru de cinste printre crestini" ori nedobindirea lui prin practicarea patimilor este mult pagubitoare.
Dar nu numai din cuvintele lui Pavel vedem acestea , ci pur si simplu dupa cum arata viata si mai ales dupa frecventa si rapiditatea cu care femeia cade sub oprobiul propriilor pacate cind relatia se sfirseste sau cind nu merge cu binecuvintare.
Dar necazul mare este ca inafara de acest inconvenient , care pare mare doar la inceput , apar cu siguranta necazurile adevarate care de obicei biruiesc firea umana departata de Dumnezeu si de poruncile lui !
Sa nu uitam ca pacatele sunt atit de dulci incit dupa primul mai urmeaza inca alte citeva mii dar ca plata lor este intocmai cu cuvintul Sf. Vasile cel Mare care ne invata ca : ,,...bolile noastre sunt pacatele noastre" adica , cea mai frecventa moneda cu care ne platim pacatele este sanatatea ... pt. ca asa voieste Dumnezeu .
Orice om cu judecata la cap isi pune intrebarea : daca fecioria nu este o virtute si daca ea nu se pierde decit in anumite conditii, ingaduite de Dumnezeu , atunci de ce a pus pecete pe organele sexuale ? Himenul fecioarei si friul (vincula) penian al feciorului sunt pecetea Lui pe trupul omului. Ori asta inseamna f. mult !
In sfirsit, este mult de discutat la acest subiect , dar depinde de fiecare ce interes are si de cita credinta poarta in el .
Nimic in lumea aceasta nu este facut la intimplare si nici nu se petrece la intimplare , ci totul este bine rinduit de Dumnezeu !