Citat:
În prealabil postat de anyone...
Buna ziua.Am sa va retin cateva minute si va rog sa ma iertati pentru aceasta,dar am nevoie de ajutor.Am 14 ani si de ceva timp am intrat intr-o depresie din care nu mai pot iesi...va rog doar sa nu ma judecati,sa nu considerati ceea ce o sa va spun in randurile ce urmeaza,simple copilarii.De 2 ani parintii mei s-au separat,de cand ma stiu tata nu a stat zi de zi cu noi si cred ca e mai bine asa pt ca e foarte dur.In fine,de mica am fost un copil complexat si nu prea sociabil,poate si din cauza comportamentului tatei,poate ca asa am fost obisnuita,sa nu comentez.De cateva luni parul meu a inceput sa cada in exces,m-am ales cu o chelie si asta practic m-a daramat...ma consider urata,toata lumea e perfecta,mai putin eu,nu sunt sigura de viitorul meu(situatia mea materiala e una precara de cand cu divortul alor mei).In anul ce urmeaza voi avea examene si simt ca nu voi fi capabila sa le trec.Nu mai am cum sa ii spun mamei toate astea pt ca o distrug si pe ea,azi a cedat si o inteleg...va rog,doar nu ma judecati si inca o data va rog sa ma iertati.
|
Puiule drag, vreau sa iti spun ca nu esti urata. Pentru ca parul care a cazut va creste la loc. Tu esti acum intr-o perioada de modificari hormonale si de crestere, iar pe fondul de stres prin care treci s-a intamplat sa cada parul. Trebuie sa te linistesti, sa fii tare si se pare, sa dai tarie si mamei tale de care zici ca azi a cedat. De multe ori copilul e mai tare decat parintele. Deci este o perioada temporara cu caderea parului. in clipa in care te vei linisti si vei alunga stresul din sufletul tau atunci si parul nu va mai cadea.
Pana la examenele din anul viitor mai este ceva timp. Ai rabdare puiule si vei vedea ca pana atunci lucrurile se vor aseza in matca lor. Ai acum vacanta in fata sa incerci sa te odihnesti, sa te linistesti, sa aduni putere sa treci peste incercarea prin care treci cu divortul parintilor tai. este o perioada tulbure si grea din viata ta, dar cu siguranta ca va trece. ea va deveni o parte din trecutul tau. Deci rabdare si vei vedea ca peste un an vei privi in urma si vei zice: am reusit sa trec si peste acest hop. Nu esti tu vinovata ca trebuie sa treci prin asta , dar , asa e viata. Unii dintre noi suntem sortiti sa trecem prin incercari inca din perioada copilariei.
Ai nevoie de un om matur cu care sa vorbesti si care sa iti aline sufletul. Si acesta este un duhovnic. Du-te la biserica unde locuiesti, si vorbeste cu Parintele. Si te va ajuta. Ca tu acum suferi sufleteste, de aceea cade si parul, iar doctorul sufletelor este parintele. Ai dreptate sa nu o sacai acum pe mama ta, (vezi ca esti si inteleapta?) se pare ca e si ea debusolata. Intareste-o si roaga-te Domnului sa va intareasca pe amandoua sa treceti peste aceasta perioada cu bine.
Vorbeste cu Dumnezeu. Si El va revarsa peste tine liniste si putere. Sa nu iei asupra ta grijile parintilor tai. Ca nu sunt pentru tine.
Stii cum sa vorbesti cu Dumnezeu? te duci la biserica, te pui in genunchi si spui cu cuvintele tale tot necazul tau. Iar El te va asculta si te va ajuta.
Cum te cheama fetita draga? Numele mic trebuie sa ni-l spui. Aici sunt oameni buni care se vor ruga si pentru tine.
Domnul sa te intarasca si Maica Domnului sa te imbratiseze.