[Florin-Ionut]

În prealabil postat de MariS_

Actul I. Pe un vapor, in mijlocul oceanului, se gaseau si trei crestini. Furtuna mare, vaporul se apleaca si incepe sa ia apa. Panica si vanzoleala mare pe puntile vaporului. In timpul asta, doi dintre crestini, fata in fata, isi marturiseau unul altuia pacatele. Final tragic, vaporul se scufunda.
Actul II. La poarta Raiului stau trei suflete. Asteapta pe Sfantul Petru. In rastimp, unul dintre ei il intreaba pe altul: tu unde ai fost cand noi ne marturiseam pacatele? Pai, puneam copiii si femeile in barcile de salvare, raspunde linistit acesta. Intre timp vine si Sfantul Petru si le spune ca pe lista sa e un singur suflet. Pai, inseamna ca unul din noi doi a uitat sa marturiseasca vreun pacat, zise cel ce intrebase primul. Nu, zise Sfantul Petru, voi ati uitat de semeni!
Si nu uita, mama, sa fii bun!
Har, smerenie si jertfa de sine.

În actul I se presupune că nu există bărci de salvare. Ca şi cum ai fi într-un avion în curs de coliziune cu solul... Acolo nu-ţi mai rămîne decît rugăciunea şi speranţa.