Citat:
Īn prealabil postat de Marius22
Nimicnicia asumata, inima infranta si smerita, reprezinta cale catre mantuire.
Sunt si situatii cand pentru noi nimicnicia corespunde cu a fi un "om de nimic". Aceasta este nimicnicia pe care o manifestam fara a ne-o asuma, nimicnicia pierzatoare de suflet.
Dar una este sa fii "om de nimic" si altceva doar sa te consideri a fi astfel.
|
EU, AL MEU, MIE ... aceste cuvinte nu exista in vocabularul celui care isi asuma nimicnicia.
El este Nimic pentru el insusi si Totul pentru ceilalti.