Unde îi dau dreptate doamnei Miha-Anca este în ideea că orice adevăr de credință este prezent in nuce în Sf Scriptură sau/și Sf Tradiție. Altfel spus, ceea ce aduc nou papii și sinoadele ecumenice sunt clarificările doctrinelor care, în fond, au preexistat. Poate că Sf Pavel nu ar fi știut să ne spună cum e cu cele două naturi ale lui Isus, dar că El este, în același timp, și Dumnezeu și om ar fi știut. La fel, doctrina despre Sf Taine nu era atât de dezvoltată în perioada apostolică și chiar patristică, ceea ce nu înseamnă că primii creștini ar fi crezut în șase sau în opt Taine. La fel, nu sunt deloc sigur că Papa Grigorie cel Mare ar fi putut să ne spună exact cum e cu Purgatoriul în felul în care ne poate spune Papa Benedict. Dar, că nu se poate intra în Cer altfel decât plătindu-ți mai întâi datoriile de pe pământ într-un fel sau altul, ar fi știut.
Prin urmare, ceea ce fac mereu papii și conciliile este de a clarifica o Tradiție preexistentă. Iar Sf Augustin definește Tradiția ca "ceea ce a fost crezut de toți, de peste tot și întotdeauna".
|