Ce este realitatea?
Ceea ce vedem? Nu.
Realitatea este ceea ce interpretam.
De aceea fiecare isi traieste, isi respira in mod imediat propria realitate.
Gandurile ne pot cufunda in abis,
si tot ele ne pot inalta in lumina.
Daca nu avem grija de ganduri,
In atmosfera sufletului se pot dezvolta tot felul de plante otravitoare,
Care, in timp, isi infig adanc radacinile in interiorul nostru,
Si prolifereaza pana ne sufoca.
Oboseala de viata se instaleaza insidios, pe nesimtite
ca un sarpe la san, putand sa muste fatal in orice moment.
Cei care se lasa impresurati de aceasta ispita,
Se spune ca dupa moarte ajung intr-o lume tenebroasa,
In care suferinta are aspectul unei oboseli de sfarsit de lume,
a unei sleiri complete de viata.
Chiar daca nu credem in Dumnezeu,
Trebuie sa credem in frumusete, in omenie si libertate.
Candva, un mare intelept s-a dus intr-un tinut bogat sa vorbeasca despre Dumnezeu si bucuriile pure. Avand clarvedere, citea mintile oamenilor ca pe niste carti deschise. Acesta a fost uimit sa constate putinatatea de ganduri fericite. Asa ca le-a spus oamenilor mai intai sa identifice fericirea in lucrurile simple. Dupa care i-a invatat cum sa transforme realitatea intr-un taram pur paradisiac iar la final cum sa fie complet liberi.
Aceeasi realitate poate fi lipsita de sens, haotica sau plina de lumina si prezenta Lui Dumnezeu. Aceasta depinde exclusiv doar de mintea noastra.
Mintea trebuie educata sa transforme creativ realitatea.
Atunci va deveni ca o printesa care atunci cand paseste pe un taram sterp,
toate prind viata si infloresc din abundenta.
Dumnezeu ne intinde mana printre norii negri si grei ai gandurilor ordinare,
prin sugestii interioare subtiri, personalizate, care aduc raze de speranta in suflet.
Sa le ascultam si sa ne impotrivim gandurilor negre cu ganduri luminoase.
Ma rog sa-ti umple Dumnezeu viata cu sens si
Sa-ti regasesti gandurile frumoase.
|