[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Scotland The Brave

Aratati-mi un singur citat din Pavel unde spune altceva decat ca a devenit apostol prin voia Domnului si doar a Lui.

Da ? Ia să vedem. Să deschidem Cartea la Romani 5:5 şi să citim:
Iar nădejdea nu ruşinează pentru că iubirea lui Dumnezeu s-a vărsat în inimile noastre, prin Duhul Sfânt, Cel dăruit nouă.

Deci, Graţia Sfinţitoare nu este aşa cum îşi imaginează eretici precum Luther, care o compară cu zăpada albă ce ar acoperi un morman de bălegar, drept care Dumnezeu nu mai vede păcatele noastre, ci aşa cum spune Sf Paul şi întreaga învăţătură catolică: intrinsecă persoanei noastre. Meritele, desigur că sunt ale lui Cristos, dar nu sunt acelea pe care El le-a avut prin suferinţele şi moartea Sa, ci acelea pe care El le lucrează în viaţa noastră.

Prin urmare, nu este omul o păpuşă a lui Dumnezeu, ci partener (sau nu) al Său. Harul este ceva supranatural care intră în suflet (="îl infuzează"), se amestecă cu el, îl modifică dacă şi numai dacă acesta are dispoziţia necesară, care este partea lui proprie din merit şi nu e ceva irezistibil. Paul s-a convertit pentru că a vrut să se convertească. Putea să nu o facă. "Iată, eu stau la uşă şi bat" spune Domnul. Nu spune "iată, eu sparg uşa !"