Eu inteleg lucrurile mai simplu.
Ioana este o persoana matura, din cate am inteles are 32 de ani, nu e o domnisorica minora si rebela care fuge de acasa. Am inteles ca si-a iubit si respectat parintii si ca ruptura s-a produs datorita faptului ca ea a hotarat sa se casatoreasca cu o persoana pe care mama ei nu o accepta.
Desigur mama
are dreptul sa-si exprime opinia, sa o sfatuiasca, sa o indrume, sa se roage pt. fiica ei.
Nu are dreptul sa-i impuna cu cine sa se casatoreasca sau sa nu se casatoreasca si nu are dreptul sa o blesteme pt. aceasta alegere atat de dramatic!!!
Referitor la viitorul sot al Ioanei, eu sunt uimita de atata inversunare din partea mamei si a altora...desigur tanarul a facut niste greseli f.mari...dar noi oare nu am facut niciodata in viata greseli f.mari?! DACA s-ar inversuna asa pe noi Mntuitorul pentru greselile noastre, DACA nu ne-ar ierta, DACA nu ne-ar mai acorda credit?!
Da, e bine sa i se atraga atentia Ioanei pe aspectul firii viitorului sot, dar am vazut ca a fost avertizata zdravan si totusi a persistat in alegerea ei lamurindu-ne ca ea il iubeste cu trecutul lui cu tot! Deci i s-a spus tot ce trebuia.
Atunci alegerea ii apartine in totalitate!
Si mi se pare normal sa i-o respectam, ea este o persoana matura.Si apoi toti au sfatuit-o numai de bine: sa mearga la biserica, sa se sfatuiasca cu preotul , sa se spovedeasca, sa se roage pt. ea si mama ei, etc.
Si a fost sfatuita de catre preot sa mearga pe drumul pe care si l-a ales.Atunci care este problema noastra?!
Nimeni nu i-a sugerat altceva..sa nu se roage pt mama ei sau sa nu se impace cu ea.Dar alegerea ii apartine, ea il iubeste pe el si cred ca este suficient, mai ales ca Ioana a ales sa se apropie de Dzeu si de biserica...
...DECI?...