Citat:
În prealabil postat de N.Priceputu
Sunt adesea contrariat de prezența în număr mic a semenilor mei după trup la slujbele din biserici. Și mă întreb care este cauza. Poate o explicație să fie faptul că slujbele se adresează mai mult inimii decât minții și, prin urmare, sunt mai ușor receptate de către femei? Sau ceea ce se adresează minții este într-o formă în care ne-am pierdut deprinderea de a gândi. Am devenit, probabil, prea analitici în gândire, iar biserica ni se adresează într-un limbaj simbolic, tainic. Ce credeți?
|
La biserica unde merg eu sunt multi barbati, cred ca mai multi decat femei. Dar nu este in tara. (Oamenii se schimba mult cand pierd sprijinul familiei si al prietenilor.. se intorc catre Dumnezeu).
Pe langa ceea ce a spus Glykys (ca nu i-au invatat mamele si sotiile sa mearga.. nu au avut exemplul viu langa ei), mai cred ca barbatii sunt prea mandri si se cred prea destepti..
Nu e gluma sau ironie.
Intrebam si eu barbati "ortodocsi" de ce nu merg la biserica si primeam raspunsuri gen:
-"preotul acela este prea... (asa si pe dincolo) si are pretentia excesiva ca mantuirea e doar in cadrul bisericii. Eu nu cred ca mantuirea este doar in cadrul bisericii".
- "postul, rugaciunea comuna si impartasania sunt doar un ritual. Esential este sa faci "binele"".
- "Cum sa-mi fie iertate pacatele daca le spun duhovnicului? Dar Dumnezeu stie ce am facut si de ce am procedat asa.. El stie mai bine si ma judeca El" (nota mea: vai de cel care intra la Judecata cu Dumnezeu!!!)
- "Cred in felul meu.. Acelea sunt ritualuri, simboluri.. Credinta este in inima"
Etc.
S-ar putea face un sondaj. Eu am intrebat doar cativa barbati.