[luciand]

În prealabil postat de costel

Potrivit Parintilor, Dumnezeu este prezent si in iad, numai ca cei de aici atat de mult s-au inchis in ei insisi incat nu mai pot primi iubirea dumnezeiasca. Aceasta iubire dumnezeiasca se pogoara si asupra celor din iad, numai ca celor ajunsi aici le provoaca durere. E ca lumina soarelui - pentru un ochi sanatos, lumina aduce bucurie, pentru unul bolnav - suferinta, durere.

Într-adevăr! Dumnezeu este infinit şi incomprehensibil şi, de asemenea, El este pretudindeni şi le cuprinde pe toate. Ceea ce am citat eu:

În prealabil postat de mishi55

Iadul este ceea ce a rămas acolo de unde a plecat Dumnezeu...

este o metaforă! Mie mi-a plăcut, nu trebuie să fii neapărat de acord cu asta!
Faptul că Dumnezeu este prezent şi în iad răzbate, indirect şi din parabola cu săracul Lazăr şi bogatul nemilostiv. Cei doi pot comunica, se pot vedea, totuşi există o barieră! Tocmai bariera asta reprezintă iadul! Nu există un loc spaţial care se cheamă iad, distinct de un alt loc spaţial numit Rai! Să nu uităm că până la a doua venire a lui Hristos, până la Înviere, trupurile sunt ţărână. În Rai şi în iad sunt doar sufletele! Deci Raiul şi iadul sunt locuri nemateriale, sunt o dimensiune neaccesibilă nouă decât prin revelaţie! Iar Dumnezeu se relevă doar celor care merită acest lucru prin faptele lor, Sfinţilor Apostoli şi Sfinţilor Părinţi care ne-au lăsat şi nouă mărturii despre ceea ce le-a fost arătat lor prin Duhul Sfânt!
Iar dacă săracului Lazăr i-a fost imposibil să-l ajute pe bogat, nouă, după Întruparea Cuvântului lui Dumnezeu, Iisus Hristos, ne este îngăduit şi la îndemână să-i ajutăm pe cei plecaţi dintre noi să nu se afunde mai mult în iad. Prin rugăciuni, atât cele înălţate de Biserică, cât şi prin cele înălţate de fiecare dintre noi.