Citat:
În prealabil postat de George.m
Am intalnit o definitie interesanta a raului: nefiinta grefata pe fiinta.
De fapt, raul subrezeste existenta, o paraziteaza. Ne nastem cu o fire parazitata de rautate. De aceea, savarsim raul cu usurinta, firesc, as spune. Si ne obisnuim atat de mult cu parazitul asta, incat nici nu mai vrem sa scapam de el.
|
Da, este interesanta si aceasta definitie. Eu as modifica putin definitia aceasta si as lega-o de cea data de andreicozia. As spune ca Raul este atractia spre nefiinta, iar Binele atractia spre Fiinta. Sau, cu alte cuvinte, Raul este caderea in abisul intunerecului, iar Binele este urcusul spre Lumina Neapropiata. Caderea spre abis este default-ul, caci nu cere niciun efort din partea noastra, iar urcusul spre Lumina e cel ce pretinde un efort constient si continuu.
Har, smerenie si jertfa de sine.