[heaven]

În prealabil postat de ioanacluj

Buna ziua din nou,

Am fost plecata doua zile si constat, dupa ce am revenit ca v-ati inversunat in opinii :D.

Si eu si el suntem genul care nu ne exteriorizam imediat. E foarte rau pentru ca te distruge in interior. Incercam sa schimbam acest lucru, dar................credeti-ma ca e, cred, cel mai dificil lucru: sa iti schimbi propriile reactii si mai ales in momente de furie. Ce poti face maxim e sa inveti cand vin si sa intrerupi cearta si sa iesi sa iei o gura de aer. Cam atat, dar daca ai intrat in jocul nervilor.........nu te mai poti controla. Genul nostru de oameni sunt cei care fac acest tip de gesturi inexplicabile : omor cu 40 de lovituri, se sinucid fara explicatie................o clipa de nebunie...........

Asta nu ne face neaparat periculosi, dar putem fi si pentru altii si pentru noi.

Categoria care se exteriorizeaza: e plina puscaria si de ei, pentru ca, deobicei, sunt cei care dau o palma la nervi si cel lovit cade si da cu capul de vreo piatra sau colt de masa. De ei nu se mira lumea, dar tuturor le pare rau spunand: era baiat bun, dar ..........prea nervos cateaodata..............

Astea sunt cele care imi vin in cap. Nici una nu e ideala, dar eu cred ca daca ajungi sa te cunosti poti sa-ti controlezi reactiile..........cat de cat. Asta se numeste experienta de viata.......nu faptul ca ai lucrat in zeci de locuri sau ai avut zeci de relatii. Poate nu m-am exprimat eu bine, dar incerc sa fiu cat mai succinta in exprimari pentru a nu plictisi.

Experienta mea vine mai ales din rabdarea de a asculta omul (mi se pare un animal interesant - e o gluma- ca sa nu ma trezesc cu reactii :D), de a nu-l judeca.

In adolescenta ma jucam asa: daca intalneam omul perfect ii cautam defectele, daca intalneam omul ponegrit de toti ii cautam calitatile. Doar de curiozitate pentru ca eu nu cred ca exista oameni rai si oameni buni.Doar oameni........Iar cei care sunt extrem de rai cred ca au probleme psihice grave care nu pot fi tratate.

Daca va intrebati cum sunt: de duminica nu vorbesc cu ai mei. Nu sunt suparata, doar ne-am certat rau. A inceput acel moment de furie si eu am " iesit sa iau o gura de aer" (cearta la telefon). Si, in primul rand, am nevoie de o pauza ......... m-am hotarat sa o iau. Chiar daca ma gandesc la ei minut de minut, macar pot sa-mi fac ordine in ganduri si in viata. Am inceput , din nou, sa ma pot concentra la birou, sa incerc sa-mi rezolv chestiuni urgente personale .........
Dupa ce voi rezolva partial din ele, dar macar sa-mi limpezesc mintea, voi relua legaturile cu ai mei " daca voi nu ma vreti, eu va vreu" :D. Dar acum am nevoie de liniste si sa ma impac eu cu mine. Vorba prietenului meu : sa ajungi, din nou, sa te respecti tu pe tine. Cam despre asta e vorba dupa o psihanaliza personala (:D) de vreo 3 zile.

Si pentru ca tot a ajuns lumea la concluzia ca sunt " nebuna", luni ma duc sa vorbesc, de data asta, cu un psihiatru (psihologul saracu era usor mai slab pshihic decat mine :P).

Si asta nu e legat de subiectul de aici, doar vroiam sa va explic ca e normal sa mergi la psihiatru si sa vezi ce ai. Depresia de care sufar este o chestiune fizica. Organismul nostru este un fel de motor, daca ii lipseste ulei (vitamine........) se gripeaza. Si ca sa nu aud ca sufar de depresie si de aia ma marit va rog sa cautati pe net cum se manifesta si veti intelege ca 99% din timp creierul e ok, dar acel 1% iti da batai mari de cap atat ca si comportament cat mai ales fizic.

Multumesc tuturor celor de aici care mi-au scris si ce vroiam sa aud si ce nu. Cei care ati stat luni langa mine sa stiti ca m-ati oprit din gandurile negre.

V-am facut capul calendar azi, dar sunt hotarata sa-mi rezolv problemele in ciuda " gurii lumii". Am revenit cu forte proaspete........se poate!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

Ioana,depresia nu este o cauza doar a dezechilibrului neuro-chimic,iar daca mergi la psihiatru este ok,probabil iti va da niste medicamente care vor restabili acest echilibru,insa fara a aborda in paralel sedinte de psihoterapie,nu vei trata problema decat pe jumatate,ca sa nu spun un procent si mai mic,prin urmare ea nu va disparea decat poate de fatada,temporar.
Daca nu consideri ca psihologul la care mergi iti este de ajutor,atunci poate el sau poate metoda psihoterapeutica nu se potriveste problemei tale.Eu iti pot recomanda doua psihoterapii (nu ca nu ar exista si altele) care ating prin analiza psihicul uman in profunzimea lui si nu doar incearca sa rezolve problemele la suprafata: psihanaliza si psihoterapia experientiala.Despre ambele poti gasi informatii pe internet,probabil despre prima cunosti deja cate ceva daca spui ca esti pasionata de psihologie,a doua fiind o metoda mai noua,insa foarte complexa si eficace.
Pentru persoanele depresive sau care isi reprima agresivitatea,foarte mult ajuta practicarea unui sport,pentru ca acesta contribuie la cresterea nivelului de serotonina din sange si la eliberarea pulsiunilor agresive intr-o anumita masura.Ma refer,insa,la ceva mai dinamic,nu exercitii fizice gen pilates sau altele de acest gen.
Si tot pentru ca suntem la acest subiect si stiu ca esti pasionata,iti sugerez sa citesti doua carti care le poti comanda pe internet de la editura "For You",ambele scrise de psiholoaga si psihiatra Debbie Ford :"Partea intunecata a cautatorilor de lumina" si "Secretul umbrei".
Cartile le am si eu acasa,iar pretul ambelor,impreuna cu taxele postale s-a ridicat la doar 20 de ron,un pret prea mic comparativ cu ce ofera.Ti le recomand cu caldura,sunt sigura ca te vor ajuta!