Citat:
În prealabil postat de Mirela0110
acum pararea mea : cand vine vorba de un fost puscarias si mai ales daca ar avea probleme psihice, ( dupa 2 3 ani nu ai cum sa stii, nici dupa 10 ani nu cunosti un om), ok, ai facut o greseala pe care o regreti, nu-i problema, te incadrezi in societate ca toti ceialalti, vorbim, esti un om ca oricare altul, ne putem intalni in oras, nu conteaza trecutul, dar ca sa fac casa si familie cu tine ... nu multumesc. asta e parerea mea. apoi daca ar veni un copil toata lumea ar rade de el, tatal tau e puscarias, hahaha, ce rusine ar fi pe copilul ala. si nu stiu, poate meriti ceva mai bun ...
|
Draga Mirela, iti inteleg ingrijorarile si sunt de acord cu restul mesajului, numai cu pasajul de mai sus am oarece retinere. Ma gandesc ca Domnul Hristos, rastignit fiind pe cruce intre doi talhari, nu I s-a parut ofensator acest lucru, iar cand talharul de-a dreapta i-a cerut sa-l pomeneasca in Imparatia Sa, nu i-a spus "esti un om ca oricare altul, ne putem intalni in oras, nu conteaza trecutul, dar ca sa fac casa si familie cu tine ...
nu multumesc", ci i-a spus
"astazi vei fi cu mine in Rai". Si talharul acela n-a fost un simplu spargator de banca, cred ca a fost vorba de un ucigas pentru ca crucificarea era cea mai grea pedeapsa in acea perioada. Deci si vina trebuia sa fie pe masura. E adevarat, insa, ca noi nu putem face intotdeauna faptele Domnului Hristos, Cel pe care pretindem ca-L urmam si de la care ne luam numele, dar putem sa acceptam atunci cand unii, din intamplare sau cu buna stiinta, le mai fac. Dar am observat ca in finalul mesajului tau ai si aceasta dispozitie de a accepta totusi si o astfel de posibilitate, deci comentariul de mai sus nu se refera la tine. M-am folosit doar de el.
Har, smerenie si jertfa de sine.