Da, da, exact asta cred ca mi s-a intamplat atunci. Era o chestiune de viata si de moarte, ma aflam in mod cert in locul de care ma infior cand cuget la vesnicie... pe scurt, experimentam iadul in modul meu personal. Intrasem adinc sub influenta legilor duhovnicesti despre care scrie Gheron Paisie.
Fiind intr-o atat de cumplita stare, cred ca Vecernia sau alternativele nu ar fi avut impactul sufletesc regenerator, nu as fi revenit la viata si inca la o viata noua. Nu aveam cu ce sa particip...
Revenind la ce ai postat, apreciez modul in care ai nuantat subiectul. Iti sunt recunoscator pentru asta, Dumnezeu sa te binecuvinteze!
Slava Tatalui si Fiului si Sfantului Duh!