[Marimira]

Iar după aceste zile, Elisabeta, femeia lui, a zămislit si cinci luni s-a tăinuit pe sine, zicând: “Ca aşa mi-a făcut mie Domnul în zilele în care a socotit sa ridice dintre oameni ocara mea.”
Iar în a şasea luna a fost trimis îngerul Gavriil de la Dumnezeu, într-o cetate din Galileea, al cărei nume era Nazaret, către o fecioara logodita cu un bărbat care se chema Iosif, din casa lui David; iar numele fecioarei era Maria.
Si intrând îngerul la ea, a zis: Bucură-te, ceea ce eşti plina de har, Domnul este cu tine. Binecuvântata eşti tu între femei.
Iar ea, văzându-l, s-a tulburat de cuvântul lui si cugeta în sine: Ce fel de închinăciune poate sa fie aceasta?
Si îngerul i-a zis: Nu te teme, Marie, căci ai aflat har la Dumnezeu. Si iată vei lua în pântece si vei naşte fiu si vei chema numele lui Iisus. Acesta va fi mare si Fiul Celui Preaînalt Se va chema si Domnul Dumnezeu Îi va da Lui tronul lui David, părintele Sau. Si va împărăţi peste casa lui Iacov în veci si împărătia Lui nu va avea sfârşit.
Si a zis Maria către înger: Cum va fi aceasta, de vreme ce eu nu ştiu de bărbat? Si răspunzând îngerul, i-a zis: Duhul Sfânt se va pogorî peste tine si puterea Celui Preaînalt te va umbri; pentru aceea si Sfântul care Se va naşte din tine Fiul lui Dumnezeu Se va chema.
Si iată, Elisabeta, rudenia ta, a zămislit si ea fiu la bătrâneţea ei si aceasta este a şasea luna pentru ea, cea numita stearpa. Ca la Dumnezeu nimic nu este cu neputinţa.
Si a zis Maria: “Iată roaba Domnului. Fie mie după cuvântul tău!” Si îngerul a plecat de la ea.
LUCA 1:24-38