Citat:
În prealabil postat de I.Calin
Problema nu e cu "aicisa", regionalismele și vorbele oamenilor simpli ascund de multe ori înțelesuri adânci... Regionalismele fac parte din ființa noastră națională și mie, personal, tare mi-e drag să le folosesc în limbajul de zi cu zi chiar cu riscul de-a obține reacții nu prea plăcute de la cei mai stilați și elevați întru alte culturii, dar care scriu cu multă dezinvoltură pe tabla din clasă "î-ți".
P.S. 1. Argoul și jargoanele sunt la mare cinste în limba engleză și modelul american de viață ne cam influențează, din păcate. De ce n-ar fi corect aici'șa, când e corect can't și can not este aproape deloc sau puțin mai rar folosit? Mă adresez celor care-și punctează adeseori postările cu vreo expresie / cuvânt în limba engleză (inclusiv eu).
|
Am folosit pe alocuri cuvântul "aicișa" intenționat, deliberat, pentru că îmi place. Este un regionalism cules din Moldova. E adevărat că a folosi regionalismele nu este un lucru greșit. Nici neologismele nu sunt interzise, din moment ce și-au găsit deja locul în limba română. Numai că ar trebui utilizate mai cu moderație, pentru că multe au [încă] echivalente in românește care se pot pierde cu timpul.
Citat:
În prealabil postat de I.Calin
2. Cred că primul pas spre corectitudinea exprimării în limba română este a scrie în această limbă: ADICĂ, CU DIACRITICE! Ș'apoi, de restu' 'om mai vide'.
Doamne ajută!
|
Este greu, dar nu e vorba numai de diacritice. Scriind acest mesaj, observ cum imediat după ALT+SHIFT, tastele se amesteca. Plusul nu mai este la locul său, Z se inlocuiește cu Y, semnele de punctuație sunt undeva ascunse și așteaptă căutate. Noroc de combinația ALT+SHIFT că rezolvă temporar situația. Probabil că după un timp m-aș obișnui, căpătând viteză... Dar, până atunci, e vorba de doamna Comoditate născută din mumă-sa Lenea.
A fost foarte interesant să văd cum turcii, slovacii, francezii, italienii șamd folosesc caracterele lor speciale tot timpul, chiar si pe clienții de mesaje-instant (ei folosesc mai mult MSN și alți clienți). Au tastaturi dedicate limbii proprii. Bravo lor, asta spune ceva despre ei și altceva despre noi, românii.
Că ziceai de Pruteanu, țin minte că el a insistat să nu se înlocuiască î cu â peste tot, că e o prosite să scrii "niciun" și "nicio"... Dar cine l-a ascultat? Vorba lui, cei care au hotărât aceste schimbări inutile nu aveau nici o tangență cu domeniul. Nu știu dacă ați sesizat, dar anumite edituri încă scriu cu î în loc de â.
Dumnezeu să-l ierte și pe Pruteanu, că a fost băiat simpatic.