Inainte de caderea in pacat cei doi (Adam si Eva) "locuiau" tainic unul in celalalt. Caderea in pacat aduce si separatia. Adam nu se mai descopera in Eva si invers. As indrazni sa spun ca celalalt devine "un altul", nu mai este o alta sine. Rolul Casatoriei este sa duca prin Biserica spre unitatea dintru inceput.
Este necesar sa facem cateva precizari: chiar daca cei doi devin un "singur trup", nu inseamna ca unul a disparut in celalalt sau ca cei doi au alcatuit o noua fiinta. Este ceva asemanator cu unirea noastra cu Dumnezeu, nu dispare nimeni in unire. Asta inseamna ca fiecare va raspunde de propriile fapte, ceea ce poate face ca unul sa ajunga in rai, altul in iad in cazul in care nu au trait ca avand un "singur trup".
Inteleasa numai in modul in care evreii o intelegeau - drept institutie care perpetua specia - casatoria ar fi limitata doar la viata de aici, asa cum, de altfel, le-a spus-o Mantuitorul; inteleasa insa drept comuniune dupa modelul comuniunii dintre Hristos si Biserica, ea va avea consecinte eterne. Dat fiind ca se intemeiaza pe iubire si pe daruire prin iubire (nu prin contract, ca in lumea veche), casatoria nu este fara consecinte in viata de dincolo pentru ca nu este lipsit de consecinte eterne faptul ca am dovedit sau nu iubire totala si irevocabila fata de cel alaturi de care am primit binecuvantarea Bisericii. Nu va ramane fara consecinte eterne starea in care angajarii celuilalt fata de mine i-a corespuns sau nu iubirea mea adevarata si invers, daca iubirii mele adevarate celalalt i-a raspuns cu o iubire egala.
|