Citat:
În prealabil postat de anna21
@ Daniel
Nu mi-am pus problema ca ma tem.
Dar sunt sub influenta a ceea ce scrie parintele Arsenie Boca despre urmarile pacatelor in familie (mai ales urmarile asupra copiilor). Nu vreau ca ai mei sa sufere din cauza pacatelor mele.
Tin minte ca ascultam o conferinta a Pr. Stefan Negreanu si de cate ori spunea de spovedanie, adauga si "ispasire" (accentuind acest ultim cuvant) pentru a arata ca sunt nedespartite.
Dumnealui se referea la "ispasire" avand in vedere pocainta adanca si canonul.
Stiu ca toate trebuie sa le primim fara sa cartim..
Doar ca ma intrebam (deoarece rar se da azi epitimie).. cum ramane cu partea cu ispasirea?
|
Eu stiam ca urmarea pacatelor e o consecinta naturala lasata de la Dumnezeu, nu o ispasire inteleasa ca pedeapsa. Pacatele diverse atrag intr-un mod cu totul firesc diverse boli, slabiciuni, afecteaza inteligenta, memoria, constitutia fizica (chiar si figura, fata), scurteaza viata si urmarile se transmit prin gene copiilor.
Epitimia este considerata ca un leac impotriva bolilor sufletesti, nu e o pedeapsa pentru pacatele comise.