[Danut7]

Am recitit primele pagini pana pe la paginile 3,4..

În prealabil postat de Mihnea Dragomir

http://www.catehism.ro/cb_Lectia05.htm Citiţi în special răspunsul la întrebarea 45.

interesant.. am citit toata 'lectia' ..

În prealabil postat de George.m

Omul a fost creat dupa chipul lui Dumnezeu, urmand ca asemanarea cu Dumnezeu sa o dobandeasca in mod liber, inaintand in legatura cu El.

Greseala sa intervine in momentul in care incearca sa devina dumnezeu, dar fara Dumnezeu, ispitit fiind de vorbele satanei: veţi fi ca Dumnezeu, cunoscând binele şi răul. Omul s-a razvratit, a vrut sa se aseze in scaunul lui Dumnezeu. Eul sau trebuia sa se aseze pe tronul dumnezeiesc. N-a mai inteles indumnezeirea pe care trebuia sa o dobandeasca ca rod al conlucrarii sale cu Dumnezeu, ca pe un progres in relatia cu El.

Astfel, pacatul stramosesc nu reprezinta o simpla incalcare morala, ci degradarea unei relatii pe care omul o avea cu Dumnezeu. Iar efectele sunt stricaciunea si moartea.

Pacatul stramosesc e deci o boala, omul nu se naste vinovat, Doamne pazeste! - ci bolnav. Mosteneste o natura inbolnavita de la parintii sai. El mosteneste stricaciunea si moartea ce s-au strecurat in natura umana prin stricarea legaturii omului cu Dumnezeu.

În prealabil postat de George.m

Nu exista indumnezeire in afara unirii cu Dumnezeu. Indumnezeirea e participare la viata divina. Omul, nemaiindreptandu-se spre Dumnezeu, care e Fiinta, Viata, inainteaza spre degradare si spre moarte.

Vorbind de faptul ca omul a dorit sa stea pe tronul divin, m-am referit la autonomie, la separare de Dumnezeu, la iluzia indumnezeirii prin forte proprii. Omul nu a vrut sa-i mai faca loc in inima sa lui Dumnezeu, crezand ca poate atinge desavarsirea de unul singur.

Suferim din cauza lui Adam, dar ne bucuram datorita lui Hristos. Sfantul Chiril spune ca firea s-a inbolnavit prin pacat din pricina nescultarii unuia, adica a lui Adam; astfel, cei multi au devenit pacatosi nu ca unii care au incalcat deodata porunca lui Adam, ci ca unii ce s-au facut partasi firii aceluia, cazute sub legea pacatului.

Asadar, precum s-a inbolnavit firea omului in Adam prin stricaciunea neascultarii si astfel au patruns in ea patimile, la fel ea a fost curatita din nou prin Hristos.

foarte bune raspunsuri George.m... de fapt majoritatea dintre voi a-ti avut raspunsuri bune..

În prealabil postat de Adriana3

Pai nimeni nu prea stie. Dar multi au scris despre el. Unii zic ca de fapt era pomul cunoasterii binelui si raului insa totul amestecat, intr-un amalgam, asa ca mancand din el nu ajungi sa faci diferenta intre bine si rau ci dimpotriva, fiind totul amestecat nu mai stii prea bine nici ce-i binele nici ce-i raul.
De ce a fost pus acolo? Buna intrebare. Mai ales daca ne intrebam cine a pus raul in paradis, ca Dumnezeu poate pune doar binele. Si atunci? Daca trecem de la imaginea unui pom la cea a unui simbol, pomul binelui si raului devine pur si simplu pomul neascultarii in sensul ca, daca vrei sa faci ceva si nu intrebi inainte, pai ceea ce faci poate sa fie bine sau poate sa fie rau, si daca nu intrebi pe cineva care stie, mananci din pomul cunoasterii binelui si raului adica faci dupa capul tau. Daca vedem asa lucrurile, ramane intrebarea ce anume au facut Adam si Eva cand spunem ca au mancat din pom? Ca nu era un pom fructifer sau mai stiu eu ce altfel de pom, si deci ce au mancat exact?...
In realitate nimeni nu stie...

foarte, daca nu cel mai bun post... 'binele amestecat cu raul' spune multe lucruri... de fapt asta e pamantul... binele il cunostea Adam intr-o anumita masura, poate ca si raul teoretic si impersonal... dar 'mancand din acel pom' a cunoscut si binele si raul, raul in mod personal, interiorizat prin savarsirea pacatului... binele amestecat cu raul cred ca spune tot, despre natura a ceea ce s-a intamplat... si asa a devenit pamantul loc in care binele si raul coexista, amestecat...