Ziceam ca primii oameni decid sa guste din pomul cunostintei binelui si raului pentru a fi ca Dumnezeu. Au fost convinsi de diavol ca Dumnezeu nu doreste ca ei sa-L egaleze. Deci n-au mai vazut in El un apropiat, n-au mai avut incredere in cuvintele Sale, ci L-au banuit de rea intentie, de minciuna:
Sarpele a zis către femeie: "Nu, nu veți muri! Dar Dumnezeu știe că în ziua în care veți mânca din el vi se vor deschide ochii și veți fi ca Dumnezeu, cunoscând binele și răul".
De aceea femeia, socotind că rodul pomului este bun de mâncat și plăcut ochilor la vedere și vrednic de dorit, pentru că dă știință, a luat din el și a mâncat și a dat bărbatului său și a mâncat și el.
S-a produs asftel o ruptura, au stricat relatia lor cu Dumnezeu, s-au indepartat de El. Si acesta-i pacatul - degradarea legaturii cu divinitatea.
Gustarea din roadele pomului i-a produs omului o bucurie (rodul pomului este bun de mâncat și plăcut ochilor la vedere). Nu l-a mai atras bucuria oferita de Dumnezeu, prin pastrarea legaturii cu El, prin ascultarea Cuvintelor Sale, ci bucuria trecatoare, patimasa, prilejuita de satisfacerea poftei.
|