Chiar in absenta, Va_iubesc/ Elena ne adreseaza cateva cuvinte frumoase de pe alt topic mai vechi:
"Are dreptate Eliade cand spune ce spune, ca sinceritatea ta e interpretata in functie de asteptarile celuilalt. Dar eu cred ca noi nu trebuie sa ne punem problema "ce crede celalalt", ci mai repede "ce cred eu", sunt sau nu sincer. Si daca am putea, chiar putem sa ne intrebam "Dumnezeu, Care vede tot si stie tot ce sunt eu si cum sunt eu, m-ar considera sincer?".

Mi se pare important ca tu sa simti ca esti intr-adevar sincer si, chiar daca ai putea sa maltratezi adevarul ca sa-i pare celuilalt mai credibil, tu sa pastrezi calea adevarului si a sinceritatii. Si sa nu te intereseze ce crede celalalt. Astfel te simti eliberat, curat, sincer. Si atunci mai faci un pas spre asemanarea cu Dumnezeu. "

Elena, sper ca e in ordine, ca te-am citat aici. Mi-au placut in mod deosebit aceste cuvinte, pentru ca scopul nostru constant este sa crestem, sa ne smerim, sa ne sfintim, avand ca model pe Iisus Hristos. La ce bun, sa ma prefac ca sunt perfecta, ca sunt sfanta, cand duc in spate un sac plin de pacate. Ar insemna sa ma mint in primul rand pe mine, caci daca va mint pe voi nu patiti nimic, in schimb eu pot pierde tot ce am acumulat prin truda si suferinta.