[MariS_]

Frumosul este ontologic pe cand uratul este accident. Frumosul este ontologic pentru ca Dumnezeu a creat totul bun si frumos. Uratul reprezinta gradul de degradare al frumosului, el nu exista ontologic. Ca si raul care e lipsa binelui, uratul e lipsa frumosului sau degradarea lui si din acest motiv el nu are fiinta, e doar un accident pe trupul desfigurat al frumosului. Din acest motiv frumosul trimite intotdeauna la origini cand toate au fost bune si frumoase, iar noi avem in inima o nostalgie a Raiului pierdut, a frumusetii desavarsite cu care Dumnezeu a binecuvantat Creatia. Inima noastra rezoneaza cu frumosul si se bucura la vederea lui ca atunci cand reintalnesti un prieten foarte foarte drag, demult plecat, iar regasirea iti da o stare intensa de vie emotie. Trebuie sa cautam frumosul asa cum cautam si binele dar nu din considerente pur estetice sau chiar mai rau, trupesti, ci ontologice, adica sa descifram in frumos stiinta si intelepciunea lui Dumnezeu ce pe toate le lucreaza cu atotstiinta Sa si desavarsirea Sa. Si toate ies frumoase si bune din mainile Sale.
Har, smerenie si jertfa de sine.