[Mihnea Dragomir]

În prealabil postat de Daniel777

Pai asta e ,ca nu trebuie sa merg nicaieri,doar sa stau acasa si sa spun ca Ortodoxia e Adevarul, celor intrusi de pe aici....

Locul tau ,dpdv al tematicii ,nu e aici Erethon...Ce ,ai venit sa vinzi castraveti la gradinar?

Problema este un pic mai complexă decât o prezentaţi dv.

Mai întâi, noi nu suntem "intruşi". Un intrus este cineva care intră, dacă nu prin efracţie, cel puţin dând buzna contrar voinţei afişate de gazdă. Aici, gazdă este proprietarul forumului, care a abilitat un adminsitrator care să stabilească cine intră şi cine nu intră, potrivit unor anume reguli ale gazdei. Deci, şi dv, şi dl Erethorn şi eu suntem musafiri. Iar un musafir care spune despre alt musafir că e intrus şi că aceea e casa lui nu îmi produce o impresie prea bună.

Mai pe urmă, sunt absolut de acord cu dv când spuneţi că "ortodoxia este credinţa cea adevărată". Deosebirea dintre noi este ceea ce înţelegem fiecare prin "ortodoxie". Eu, cel puţin, prin "ortodoxie" înţeleg credinţa Bisericii, exprimată în scrierile Sfinţilor Părinţi şi mod deosebit prin lucrările Conciliilor sau Sinoadelor ecumenice. În numeroase postări am reprodus pasaje din Sfinţii Părinţi şi am arătat că ei au crezut că Roma este scaunul apostolic al lui Petru, ceea ce mulţi autointitulaţi "ortodocşi" din zilele noastre au ajuns să conteste, dovadă fiind un topic întreg de pe acest subforum. V-am mai arătat că, în neînţelegerile dintre ei, fie doctrinare, fie adminsitrative, s-au adresat prin petiţii Papei, în care au văzut mereu un arbitru având jurisdicţie universală. În sfârşit, v-am spus că la nici un Sfânt Părinte nu veţi găsi că Duhul Sfânt purcede numai de la Tatăl. Unii formulează "de la Tatăl", alţii "de la Tatăl prin Fiul", sau chiar "de la Tatăl şi de la Fiul". Confraţii catolici au arătat că ortodoxia sfinţilor părinţi nu se opune (nu este incompatibilă) cu dogme formulate de Sf Biserică Catolică ulterior perioadei patristice, aşa cum este Dogma Imaculatei Concepţii sau Dogma Asumpţiei.
După discuţii frăţeşti, care au durat aproape un an, cei mai buni teologi dintre părinţii dv şi părinţii noştri au ajuns la un punct de vedere comun în ceea ce, la vremea respectivă, Biserica Ortodoxă a perceput ca fiind Sinodul Ecumenic de la Florenţa. Dar politicul şi-a băgat coada din nou, astfel că ceea ce fusese bun semnat nu a mai fost nici bun, nici semnat şi duhul schismei a reaprins lucrurile.