Citat:
În prealabil postat de MariS_
Parerea mea este ca nu ducem lipsa de intelectuali, dar avem o mare, mare lipsa de intelepciune. Cunoasterea este buna, dar facuta cu onestitate. Totusi, cunoasterea fara intelepciune conduce adesea la exagerari, la speculatii vane si la extrapolari nepermise. Fiecare se considera depozitarul adevarului si se incepe o lupta intre diversi detinatori de adevar. Concluzia ar fi ca adevarul dezbina, dar nu e asa. Nu adevarul dezbina ci mandria celui ce crede ca detine adevarul. Iar ca sa elimini aceasta mandrie desarta ca tu detii adevarul ai nevoie de intelepciune, care inseamna cumpatare, echilibru, smerenie, dreapta socoteala, iubire. Altfel dai in pacatul carturarilor, cei ce cred ca detin adevarul si se lupta sa demontreze aceasta contra tuturor. Intelept e cel care stie ca nu stie nimic, sau altfel spus daca stie ceva aceea nu e de la el ci de la Dumnezeu. Dar nu ajungi la intelepciune pana nu te smeresti si pana nu inveti sa iubesti.
Har, smerenie si jertfa de sine.
|
Eu chiar stiu la ce ma refer (sic :) ) si intuiesc si in zare. Deci as fi nebun sau mincinos daca as spune (sau as sti) ca nu stiu nimic :)
PS Glumesc. Totusi e adevarat :)
PS2. Logic, e de la Dumnezeu. Asta nu inseamna ca "nu ma vezi si nu te vad". Deci pana una alta, interactiunea este intre noi prin intermediul lui Dumnezeu. Dar totusi intre noi.