[Pippo_]

Eu personal, as pune obisnuinta poate chiar pe primul loc. Deoarece atunci cand te dezobisnuiesti de orice, te dezobisnuiesti si de a face automat multe dintre celelalte puncte. Reactiile devin spontane iar intentia incepe sa iasa la lumina din spatele mintii logice care o umbreste datorita erorilor conceptuale. Iesind din obisnuinta, dam libertate de actiune intentiei, care ne este limitata de gandurile si actiunile robotice pe care le facem si care "ne ocupa mai tot timpul" (deci nu traitul in Romania, ci obisnuinta ne ocupa tot timpul :)) ).

Intentia acoperita de obisnuinta ne afecteaza discernamantul. Cand cineva isi dezgoleste intentia de haina obisnuintei, atunci iese la iveala sfantul sau dracul din el. Astfel, scapati de obisnuinte, ne putem observa intentiile cu claritate si le putem corija, indreptand astfel automat pas cu pas si erorile de logica, deoarece actionand fara obsinuinte, in timp scapam de preconceptii (prejudecati) iar mintea se restructureaza in conformitate cu realitatea inconjuratoare.