Am si eu o dilema si as vrea sa ma lamuriti cu parerile voastre la urmatorul aspect,vizavi de ascultare.Parintele meu Duhovnic din oras dar si cel de La Manastire,intrucat am voie si dezlegare sa ma spovedesc la doi,maxim doi,amandoi mi-au recomandat sa tin posturile fatis si fara ascunzisuri,indiferent de imprejurari si circumstante, ca sunt in vizita la cineva,sau fie in alte ocazii deosebite,cu toate ca eu simteam si imi era mereu teama sa nu dau in cealalalta latura extrema,aceea a fatarniciei,a ipocriziei si a fariseismului,si de aceea cand ma rugau cunoscutii,cunostinetele mele si prietenii sa mananc de dulce,le spuneam ca tin post si se uitau tare dubios si suspect la mine,as zice chiar chioras,faceau fete,fete,grimase,strambau din nas si alte figuri dintr-acestea,astfel incat,dupa ce am vazut fel de fel de reactii ciudate si adverse din partea lor,am ales sa ma ascund dupa tot felul de motive si pretexte,sugerand ba ca mi-e rau,ba ca am probleme cu stomacul,ba ca sunt indispusa si imi vine rau si vomit dupa carne si altele,dar stiu ca nici sa mint iar nu e bine.Postul adevarat e nu numai acela al abtinerii,infranarii si retinerii de la mancare,ci si la comportament,adica postul comportamental.Mantuitorul zice destul de clar:"Cand postiti,nu fiti tristi ca fatarnicii;ca ei isi smolesc fetele,ca sa se arate oamenilor ca postesc.Adevarat graiesc voua:si-au luat plata lor.
Tu insa cand postesti,unge capul tau si fata ta o spala,Ca sa nu te arati oamenilor ca postesti,ci Tatalui tau,Care este in ascuns,si Tatal tau,Care vede in ascuns,iti va rasplati tie."Asa ca apar aici mici contraziceri vizavi de ascultarea de cei doi Duhovnici,prin care vorbeste Insusi Dumnezeu,dar totusi Sfintiile Lor asa mi-au recomandat si mi-au sugerat,sa dau eu un exemplu si sa incerc eu sa fiu altfel,un model,sa nu ma dedulcesc,sau cum zic altii,sa nu ma spurc in post.Dar eu nu vreau nici sa cad in fatarnicie,fariseism si ipocrizie,asa ca nu mai stiu ce sa mai zic vizavi de postul in ascuns si cel pe fata,adica fatis.
|