Citat:
În prealabil postat de delia31
legatura asta e mai mult decat filozofica si morala. e ONTOLOGICA.
moral poate fi si un ateu.
Devenim oameni (in sensul profund al scopului pt. care ne-a facut Dumnezeu), dobandind si exersand virtutile CELUI care a reusit sa uneasca firea umana cu cea divina, prin ascultare, smerenie, iubire si restul.
Asa cum zici, cuvantul exersare, tocmai asta sugereaza: dinamica lor, faptul ca nu se termina niciodata. Cei are incep sa le exerseze inca de aici, continua la nesfarsit in vesnicie.
Asta s-ar putea intelege de fapt prin scopul ontologic pt. care a fost creat omul: inaintarea de la chip catre ceea ce a fost menit sa ajunga, adica cat mai aproape de asemanare.
Doar ca pana sa punem inceput virtutilor, pe drumul de la chip la asemanare, trebuie sa ne scapam de tendintele opuse lor. Si nici asta nu se termina niciodata in viata asta.
...asta, macar de am pus inceput...
cu pace sa iesim..
|
scopul ontologic pt. care a fost creat omul: inaintarea de la
chip catre ceea ce a fost menit sa ajunga, adica cat mai aproape de
asemanare
Total de acord cu aceste afirmatii ale deliei, ba chiar as lega de ele si urmatoarele
consideratii legate de termenul asemanare. Eu prin termenul asemanare inteleg
chiar mai mult decat asemanarea in virtuti, inteleg asemanarea cu Hristos. Ce vreau
sa spun? Unii se gandesc la o asemanare cu un Dumnezeu atotputernic, atotvirtuos,
atotstiutor ce guverneaza totul doar prin vointa proprie. Eu ma gandesc la o asemanare
cu Hristos, Dumnezeul-om, cel jertfelnic, cel smerit, cel iubitor, cel ascultator. Si
atunci trecerea aceasta de la chip la asemanare o vad asemenea trecerii Cuvantului
de la Kenoza la Jertfa de pe cruce si apoi la Inviere. In cazul nostru, chenoza devine
lepadare de sine, jertfa de pe cruce devine luarea si purtarea crucii, iar invierea devine
mantuirea noastra. Si atunci asemanarea se produce prin: lepadare, cruce, inviere.
Acesta este drumul asemanarii, aceasta e calea cea stramta: lepadare, cruce, inviere.
Daca ne referim doar in plan spiritual, calea e asemanatoare: lepadare a vechilor
conceptii, cunoasterea lui Dumnezeu din Scripturi si din contemplatie, revelatie
directa de la Duhul Adevarului atunci cand vom fi Imparatie.
Har, smerenie si jertfa de sine.