Citat:
În prealabil postat de Pippo_
Atentie! Smerenie nu inseamna "lipsa de demnitate". Fiecare om trebuie sa fie demn, sa se respecte pe sine, pe ceilalti, si in primul rand pe Dumnezeu. Asta inseamna de fapt!
|
SMERÍT, -Ă, smeriți, -te, adj. Umil, supus, respectuos; modest. ♦ (Bis.) Cucernic, evlavios, pios. – V.
smeri.
Sursa:
DEX '98 | Adăugată de
RACAI | Greșeală de tipar |
Permalink
SMERÍT adj.
1. v.
supus.
2. v.
preaplecat.
3. v.
umil.
4. v.
credincios.
Sursa:
Sinonime | Adăugată de
siveco | Greșeală de tipar |
Permalink
SMERÍT adj. v.
cinstit, credincios, devotat, fidel, modest, nestrămutat, statornic.
Sursa:
Sinonime | Adăugată de
siveco | Greșeală de tipar |
Permalink
SMERÍ, smeresc, vb. IV. Refl. A avea o atitudine umilă, modestă, supusă, plină de respect. ♦ (Bis.) A se arăta plin de cucernicie, de evlavie față de Dumnezeu. ♦ Tranz. (Înv.) A înfrânge mândria cuiva; a umili. – Din sl.
sŭmĕriti.
Sursa:
DEX '98 | Adăugată de
RACAI | Greșeală de tipar |
Permalink
A SMERÍ ~ésc tranz. înv. A face să se smerească. /<sl.
sumĕrjati
Sursa:
NODEX | Adăugată de
siveco | Greșeală de tipar |
Permalink
A SE SMERÍ mă ~ésc intranz. 1) A manifesta o atitudine de recunoaștere a superiorității sau puterii cuiva; a se pleca; a se închina. 2)
rel. A se arăta plin de cucernicie. /<sl.
sumĕrjati
Sursa:
NODEX | Adăugată de
siveco | Greșeală de tipar |
Permalink
smerí (-résc, -ít), vb. refl. – A se umili, a fi supus. Sl.
sŭmĕriti (Miklosich,
Slaw. Elem., 48; Cihac, II, 197). – Der.
smerenie, s. f. (umilire, supușenie; umilință), din sl.
sŭmĕrenije; smericiune, s. f. (înv., umilință);
smerelnic, adj. (înv., umil);
smeren, adj. (înv., umil), din sl.
sŭmĕrĭnikŭ.
Sursa:
DER | Adăugată de
blaurb | Greșeală de tipar |
Permalink
SMERÍ vb.
1. v.
umili.
2. a se pleca, a se supune, a se umili.
(Se ~ în fața divinității.)
Sursa:
Sinonime | Adăugată de
siveco | Greșeală de tipar |
Permalink
SMERÍ vb. v.
căi, înjosi, ploconi, pocăi, regreta, umili.
Sursa:
Sinonime | Adăugată de
siveco | Greșeală de tipar |
Permalink
smerí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl.
smerésc, imperf. 3 sg.
smereá; conj. prez. 3 sg. și pl.
smereáscă
Sursa:
Ortografic | Adăugată de
siveco | Greșeală de tipar |
Permalink