Citat:
În prealabil postat de Pippo_
Afirmatia asta necesita explicatii. Neimplicarea in activitatile lumesti, nu inseamna neaparat retragerea la manastire. Ci aceea de a pune pe primul plan cautarea aspectelor spirituale (incercarea de intelegere a lor - adica incercarea de a intelege ce este Dumnezeu si la ce se asteapta de la noi) in orice facem in viata noastra, pornind de la cele mai simple ganduri si cele mai simple actiuni. Orice am face, totul trebuie facut din perspectiva si conform cu Legile Divine.
|
Retragerea la mănăstire este tot o activitate în plan lumesc. Nu zic că unii nu sunt chemați la asta ci că tot ce exterior ne abate de la Dumnezeu.
Prin asta, așa cum spui și tu, nu neg activitățile lumești ci implicarea atenției voluntare în ele. Putem trăi în două planuri în același timp, și în cel lumesc și în cel divin, dar ca să primim cunoașterea divină trebuie ca puterile noastre sufletești să fie întoarse spre Dumnezeu. Asta presupune renunțarea la lucrurile care ne distrag de la această adunare/întoarcere spre Dumnezeu.
Dumnezeu este sursa oricărei cunoașteri, lumești sau duhovnicești, sursa oricărui bine, așa cum spune Scriptura:
Toată darea cea bună și tot darul desăvârșit de sus este, pogorându-se de la Părintele luminilor.