Citat:
În prealabil postat de o nestiutoare_
Era un copil necajit,imbracat saracacios,de care nimeni nu purta grija.
Dar copilul acesta era credincios,mergea la biserica,asculta povete intelepte si incerca sa faca voia Domnului.
Un boier,necredincios,l-a intrebat odata despre ce a auzit vorbindu-se la biserica.Baiatul i-a raspuns:"Dumnezeu este iubire.""Dar daca este iubire,dupa cum spui,de ce tu esti inca sarac si nu ai cu ce sa te imbraci?De ce nu a trimis Dumnezeu pe cineva care sa te ajute?"ii spuse boierul.
Copilul s-a gandit,iar apoi ii raspunde :"A trimis...Dar omul acela a uitat."
Noi suntem singurii vinovati pentru toate rautatile ce se intampla si suferintele la care sunt supusi uneori cei nevinovati.Iar daca pana si acum,in secolul 21 mai sunt oameni care mor de foame,ignoranta si comoditatea omului este pricina,nu Dumnezeu...El totdeauna ne iubeste.
|
Boierului necredincios, nu de suferinta orfanului ii pasa, ci ca sa-si autojustifice necredinta, a intrebat ironic: “ Cum se poate ca un Creator cu "atata iubire" sa vada astfel de lucruri si alte si alte suferinte, si sa nu faca nimic sa le indrepte?”
Si din mijlocul unei taceri indelungate, se auzi un glas:
“Am facut ceva.
Te-am facut pe tine”.
In esenta, asta i-a zis si copilul si e valabil pt. toti.