Citat:
În prealabil postat de mariamargareta
Nici Horus, nici Dyonisos, nici ceilalți n-au existat în realitate, căci dacă ar fi existat, miturile ar fi devenit istorie pură, ceea ce nu este cazul. Lor li s-a atribuit doar, de către oameni talentați dar nerăbdători, merite pe care nu le aveau, dar care erau îndelung așteptate. Așa au apărut miturile.
|
Prin istorie pura vrei sa spui istorie reala care are ca suport izvoare istorice neutre?
In cazul acesta poate imi mentionezi si mie citeva punti de sustinere istorica a povestirilor din crestinism, izvoare istorice si dovezi concrete care sa-ti sustina teoria aceasta.
Stiu ca argumentul central al neputintei de a plasa povestirile evanghelice intr-un cadru verificabil este ca viata lui Hristos a trecut neobservata de nimeni ca o dovada de "smerenie suprema". Insa aceasta este doar o scuza si orice istoric ar confirma acest lucru.
Deci daca nici o legenda nu poate fi confirmata si verificata OARE avem noi dreptul sa numim alte mituri(Horus, Isis, Krishna,etc), inchipuiri ale oamenilor si rodul imaginatiei lor?
Cu ce sunt acele mituri si deitati mai prejos decit acest mit din moment ce ele se bazeaza doar pe scrierile personale, controlate de cei cre PROMOVAU(EAZA) aceste mituri?