A zis avva Isaac: când eram tânăr, ședeam cu avva Cronie și niciodată nu mi-a spus să fac vreun lucru, deși era bătrân și tremura; ci singur se scula și îmi da mie ulciorul și celorlalți la fel. Am stat și cu avva Theodor al Fermei – nici el nu-mi spunea vreodată să fac ceva, ci chiar și masa o întindea singur și zicea: frate, dacă vrei, hai la masă. Eu îi spuneam: avvo, am venit la tine ca să mă îmbunătățesc – cum de nu-mi zici vreodată să fac ceva? Bătrânul însă tăcea mâlc. Eu m-am dus și le-am dat de veste bătrânilor. Bătrânii au venit, zicându-i:
– Avvo, a venit fratele la sfințenia ta să se folosească, și de ce nu-i spui niciodată să facă ceva?
– Oi fi stareț, să-i dau porunci? Eu oricum nu-i zic nimica, dar dacă vrea, să facă și el ce mă vede făcând.
De atunci i-am luat-o înainte și făceam ce vroia bătrânul să facă. El ce făcea, făcea în tăcere – și asta de la el am învățat, să lucrez în tăcere.
Pentru avva Isaac, preotul Chiliilor, Patericul Egiptean
|