[mirceamoraru]

Da, tot citim si vedem controverse nesfarsite si schimburi de focuri intre ortodocsi si atei sau ortodocsi si oameni de alte credinte si certurile continua la infinit si nimeni nu reuseste sa puncteze si sa-l lamureasca pe celalalt...
Diferenta este ca cel ce a ajuns o data sa cunoasca ortodoxia nu-i mai da drumul caci s-a descoperit pe sine si a simtit pe "obrazul" sau raza Luminii dumnezeiesti, in vreme ce ateul a vazut si el o "lumina" a ratiunii care crede el ca ortodoxul nu o cunoaste si se chinuie sa-i arate cea "are "el si ortodoxului. Acuma, ce nu am vazut eu sa spuna vreun ortodox unui ateu este urmatorul lucru.. cei doi discuta deobicei cu armele rationale ,ale ateului, caci ateii au aceasta incapatanare, de a se da lupta in "limbajul" uni pe care si ei il inteleg, ori aici orice ai spune poate fi contestat, absolut, dar absolut orice ,oricat de luminos, oricat dar al intelepciunii ai avea, celalat poate sa spuna, "nu te-am inteles " si te-a lovit in moalele capului. Dar nu am vazut pana acum un ateu care sa asculte si apofatic varianta explicativa si anume: Ca sa ajungi sa-L cunosti pe Dumnezeu ca El sa ti se faca simtit cum o cer ateii, am auzit si aici cativa care spun ca El e timid, ca nu se arata, ei bine nu este deloc asa! El se arata si inca foarte extraordinar de repede si de VADIT, insa numai si numai cand omul renunta la ratiune.. A te folosi de ratiune ca sa ajungi la dumnezeu este ca si cum ai vrea sa scoti apa cu sita! Nu si Nu! E nevoie de rugaciune! Si Cititi si randurile urmatoare si veti vedea ceva interesant.. Stim dupa masura si darul dat de Dumnezeu fiecaruia cum este cand El vine in inima si zice "sunt aici" si "Te iubesc", iar asta la noi pacatosii se intampla foarte, foarte clar insa la sfinti aceasta venire a lui Hristos este atat de covarsitoare incat citez pestaretul efrem Katunakiotul, simturile inceteaza si mai ales RATIUNEA inceteaza! Aceasta este directia! Noi mergem "hais" si Dumnezeu ne cheama "cea"! e asa e limpede! Oricine va face experienta va primi raspunsul Sau! negresit! Dar pentru asta este nevoie sa te saturi sa fi rational ,sa intelegi ca nu te duce nicaieri, sa fii sincer cu tine insuti si chiar sa vrei sa afli Adevarul chiar daca acesta nu este in partea in care ai crezut tu ca este.. Intr-un cuvant e nevoie de SMERENIE! Sa nu neglijam asta! Cand sufletul se strapunge launtrica si incep sa curga lacrimi ,atata se poate curatiincat Il vede pe Dumnezeu ca Lumina, aceasta Lumina necreata de care ne vorbesc absolut toti sfintii si care este o rapire a mintii intr-o sfera care nu este "inchipuire" Dumnezeu atinge niste puncte din suflet de care noi nici nu banuim ca exista in acele momente."poate fii ceva bun din Galilea" . Asa gandeau iudeii de fapt Natanail, la vremea aceea , asta simbolizeaza omul rational care nu accepta ca in cele umile, in Smerenie sa fie Dumnezeu, sa rasara in aceasta directie! Caci Galilea era o zona lepadata, cu orase mici ,oameni pacatosi,"cerceteaza si vezi. ziceau, ca niciodata nu a iesit ceva bun(prooroc) din Galilea" Asa spuneau ei atunci si Filip i-a raspuns "Vino si vezi!" Asa spunem si noi astazi, Veniti fratilor si vedeti, sa nu mai stam de vorba la usa, intrati si vedeti ,nu mai stati afara ,nu mai stati afara ca aici e cartirea si scrasnirea dintilor si reaua vointa si da! Din acestea nu iese nimic bun niciodata! Daca sunteti sinceri, daca chiar sunteti sinceri, intrati si gustati! Usa e deschisa! Ce va opreste? La fel erau si Magii, ei sombolizeaza omul rational, condus de stea adica de intelepciune, dar ei au intrat si s-au plecat Lui, iar pastoriisuntem noi, cei ce deja traim prin credinta, cei ce am auzit strigarea "Bucurati-va!" .. Mergeti dupa stea fratilor si aceasta este calea smerita"caile nebunilor sunt drepte inaintea lor(omul rational) iar inteleptul asculta sfaturi", zice Intelepciunea lui Iisus fiul lui Sirah..Este singura cale de a-L intalni, altfel daca ramaneti afara , daca nu renuntati la trufia de a crede ca ratiunea va poate apropia de El, riscati sa va pierdeti prin aceasta mandrie.. Suntem o mana de pamant muritor, nu avem de ce sa credem ca suntem ceva sau ca stim noi ceva, nu stim nimic, de asta cei ce ajung sa-L vada in contemplatie pe Domnul, cad in UIMIRE! Sunt asa de uimiti in acea stare de fericire unde orice gand inceteaza! INCETEAZA gandurile! renuntati la ele ca prin ele ne chinuie duhul mandriei! dau enter ca e prea lung si mai fac o completare..