Pentru Erethorn (II)
Raspuns la a doua ta intrebare:
II. CALENDARUL BISERICESC IULIAN DE LA NICEEA [continuare a postului precedent]
Calendarul iulian a fost alcatuit de astronomul din Alexandria [Egipt] Sosigene la anul 45 i. Hr. pe vremea si din ordinul imparatului roman Caius Iulius Caesar [100 - 44 i. Hr.], de unde i se trage si numele. Conducandu-se de anul astral, Sosigene a intocmit pentru prima oara un calendar solar stiintific, conform datelor stiintei astronomice aflate in floare la acel moment in Alexandria.
Cu toate ca acest calendar, iulian, este orientat spre anul astral, calculul si durata lui nu coincide cu anul astral. Intai, Sosigene cunoscand exact durata anului tropic, a restabilit coincidenta anului civil (calendaristic) cu cel astronomic si a determinat pentru viitor durata anului calendaristic de 365 de zile. Deoarece durata anului tropic (solar) este mai mare cu 6 ore decat aceea a anului civil (calendaristic) , Sosigene a hotarat sa introduca cate o zi in plus la fiecare patru ani calendaristici (civili). Altfel spus, la fiecare patru ani exista cate un an de 366 zile, numit an bisect. Astfel, coincidenta anului civil cu cel astronomic trebuia sa se restabileasca dupa fiecare patru ani.
Anul tropic nu poate fi considerat mai exact decat cel astral, dar este mai accesibil decat acesta din urma. Iar calendarul iulian realizeaza cea mai buna egalizare a anului astral cu cel tropic (solar sau astronomic), deoarece a fost intocmit tinandu-se cont de principalele corpuri astronomice: soarele; luna; stelele. Din motivul expus, calendarul iulian e considerat un calendar bisericesc autentic.
In anul 325, Intaiul Sinod Ecumenic de la Niceea, care a stabilit si principalele dogme al Ortodoxiei, a adoptat calendarul iulian drept calendar ecleziastic (bisericesc) introducand in acest calendar si periodul de 7 zile ale vechii saptamani a iudeilor. La acest Sinod, Sfintii Parinti au stabilit un calendar unitar pentru Biserica Ortodoxa si au stabilit o formula de calcul pentru a afla cu exactitate data Invierii Mantuitorului si Domnului nostru Iisus Hristos.
In scopul determinarii acestei formule de calcul, Sfintii Parinti ai Bisericii s-au folosit de calendarul evreiesc pentru ciclul lunar si de calendarul iulian pentru ciclul solar. Sincronizarea celor doua calendare a dat nastere unui ciclu de 532 de ani, ciclu care se numeste MARELE INDICT si dupa care pozitia Sfintelor Pasti in calendarul bisericesc se repeta (DE EXEMPLU, Sfintele Pasti din anul 1000 au cazut la aceeasi data cu Sfintele Pasti din anul 1532)
Cum s-a ajuns ca durata MARELUI INDICT sa fie stabilita la exact 532 de ani? Pentru sincronizarea celor doua calendare, evreiesc si iulian, era necesara determinarea perioadei de timp dupa care datele calculate in cele doua sisteme calendaristice diferite coincid si se realiniaza. În acest scop trebuiau calculate lungimea medie a lunii lunare si a anului solar. Astfel de masuratori astronomice fusesera facute cu suficienta precizie inca din antichitate, iar rezultatele lor erau cunoscute de catre Sfintii Parinti, respectiv:
a) Dupa o perioada de 19 ani, fazele lunii cad la aceleasi date ca in primul an al ciclului;
b) Dupa o perioada de 28 ani, soarele incherie un ciclu, dupa care datele calendarului cad in aceleasi zile ale saptamanii, precum la inceputul ciclului.
Cunoscand aceste calcule astronomice Sfintii Parinti au unit ciclul solar cu cel lunar intr-o perioada de timp numita MARELE INDICT, obtinuta prin combinarea ciclului lunar de 19 ani cu ciclul solar de 28 ani, perioada egala cu 532 ani (deoarece 19 X 28 ani = 532 ani).
La incheierea celor 532 ani ai MARELUI INDICT, ciclurile lunar si solar, dar si zilele saptamanii revin la aceleasi date din primul an al INDICTULUI.
Asadar, Sfintii Parinti de la Niceea, calauziti de Duhul Sfant, au reusit sa sincronizeze calendarele evreiesc si iulian, inexacte prin ele insele, pentru a obtine un calendar ce are importanta stiintifica de a corela fazele lunii cu echinoctiuil de primavara (cunoscut drept CALENDARUL BISERICESC IULIAN DE LA NICEEA). In plus, respectarea conditiilor impuse de Canonul 7 al Sfintilor Apostoli, ofera acestui calendar o valoare ecleziastica intrinseca deosebita, practic de neinlocuit.
Calendarul bisericesc iulian de la Niceea slujeste la randuirea tipicului sarbatorilor de peste an, el fiind constituit din doua cicluri:
a) Ciclul sarbatorilor cu data fixa (stabilita la o anumita data in calendar), numit si CICLUL MINEIULUI (termen provenit din cuvantul grecesc “menaion”);
b) Ciclul sarbatorilor cu data schimbatoare, numit si ciclul pascal, sarbatori a caror data de praznuire depinde de data Invierii Domnului, care este variabila.
|