Cineva spunea mai sus ca ii multumeste lui Dumnezeu fiindca nu i-a indeplinit atunci dorinta si ca abia mai tarziu a realizat ce planuri avea Dumnezeu de fapt...
E tare greu sa vorbim de rabdare, cand ni se pare ca nu-i nimeni mai napastuit decat noi. E foarte simplu sa dam sfaturi despre rabdare si intelepciune cand noi insine in situatii asemanatoare poate ne-am fi pierdut demult curajul, rabdarea si increderea!
Ce poti sa-i spui unui om care isi striga neputinta si necazul? "Roaga-te!" "Pai m-am rugat!" "Mai roaga-te!" "OK! Cat? O saptamana, o luna, un an ... o viata?"
Omul vrea certitudini, vrea sa se agate de ceva, vrea acea luminita de la capatul tunelului, macar sa-i intrevada licarirea, ca sa puna suport consistent in rugaciunea lui... Dar se intampla un lucru paradoxal: ne uitam cu disperare si cautam sa distingem acea luminita pe o directie anume, cand de fapt ea e la cativa pasi de noi. Iar noi n-o percepem ca pe o luminita, ci ca pe o alta greutate ce se agata de cuiele crucii noastre...

Oare s-a intrebat cineva, ce e rabdarea in ochii lui Dumnezeu? Isi pune ceasul sa sune sa-si aminteasca de cineva, isi noteaza in agenda, isi face semn pe degete cu pixul... Cine spune ca Dumnezeu nu intervine la nevoie, daca ii cerem ajutorul? Sunt atatea cazuri cand Dumnezeu a intervenit instantaneu. Disperarea ne creaza acea stare de abandon total fata de eul nostru si fata de cei din jur. Este momentul cand ne deschidem cu adevarat inima si ajungem la conditia de supunere si smerenie. Am mai spus-o si cu alte ocazii; cel mai bine traieste rugaciunea o mama pentru copilul ei aflat in pericol.
Atat timp cat pe de o parte ne rugam, iar pe de alta judecam imprejurarile si le dam propriul nostru sens, suntem in conflict cu noi insine, iar rugaciunea se pierde. Nu exista rugaciune fara raspuns, ci oameni care doar cred ca se roaga, sau dorinte pe care nici ei nu le inteleg. Ca sa te rogi trebuie sa te aduni, sa-ti faci curat in suflet si... sa fii hotarat. Daca doua zile te rogi, iar a treia iei o pauza, degeaba te mai apuci. Si intr-o afacere sau o intelegere oarecare, daca nu esti serios si consecvent, nimeni nu va pune baza in vorbele tale. Poate e greu la inceput cand pare ca nimic nu merge, ci dimpotriva, dar mai spre final, cand dorinta ta prinde contur din senin, ajungi sa-ti dai seama ca ai fost si surd, si orb si naiv si... neinspirat. Si, dupa un timp, parca iti cam vine sa repeti experienta, dar mai cu tragere de inima de data asta, fiindca ai inteles ca la Dumnezeu orice e cu putinta!...