Citat:
În prealabil postat de Rodica50
Eu cred ca lucrurile sunt putin diferite.Era vorba atunci despre invatatura pe care ne-o lasase insusi Dumnezeu Fiul.Ceea ce era de transmis, s-a transmis prin Sfintii Apostoli, prin Sfintii Parinti.De schimbat ceva? E vorba de invataturi invechite? La prima vedere, pentru cei care s-au grabit sa caute raspunsul in alta parte,asa o fi- privind din afara.In realitate, aprofundand , insistand pe un studiu corect- cand nu suntem suficient de convinsi, ne dam seama ca invataturile pe care le-am mostenit sunt de actualitate, invita la gustarea adevarului, al credintei autentice desavarsita prin fapta buna, prin indeplinirea legii iubirii fara a avea pretentia de impunere, ci de respect .Dumnezeu insusi ne lasa sa alegem prin libertatea pe care ne-a lasat-o, si nu se impune.
|
Inteleg ce spuneti dar eu nu la acest aspect m-am referit.
La ce m-am referit:
Pavel transmitea invatatura lui Hristos.Grecii,desi aveau o literatura si o filosofie in acest sens,ma refer la inclinatia spre a cauta raspunsuri la intrebarile cruciale cu privire la bine si rau,nu aveau un element mantuitor:Hristos.Pavel il vestea pe Hristos.Cei carora li-se adresa erau ,,filozofii epicurei și stoici". Acestia au analizat mesajul lui Pavel prin prisma conceptiilor lor care,in comparatie cu mesajul lui Hristos,erau depasite.Filosofia antica,oricat de atragatoare ar fi si chiar daca a influentat pe multi dintre Parintii Bisericii,era depasita (ca si perfectiune) de Cel care este Calea,Adevarul si Viata.Era de fapt o confruntare intre lumea ideilor si Credinta mantuitoare,intre planul de intelegere transcedental si cel strict uman.
Confruntarea dintre un evreu trecut la Credinta in Hristos,dupa ce fusese prigonitor, si elitista lume elina nu avea cum sa se termine bine in acesta faza. A doua categorie nu si-a depasit limita intelectuala,strict umana.Au reactionat uman fara a sesizat despre ce este vorba.La fel cum Nicodim,in convorbirea cu Hristos nu intelegea ceea ce acesta ii spunea si insista cu intrebari in plan strict uman.Este un efect al intalnirii sacrului cu profanul.
Concluzie:nu m-am referit la ortodoxism,la Sfintii Parinti sau la orice altceva de acest tip.Nici nu m,-am gandit ca s-ar putea intelege asta pt ca ceea ce am scris avea trei elemente:iudei-Pavel-greci si felul cum fiecare a procedat
la acel moment si in acel context.Mesajul este general si atemporal valabil dar
analiza este in acel context.Tocmai de aceea nu m-am referit la invatatura crestina la care va referiti dvs pt ca ar fi fost un nonsens sa spun ca Pavel combate credinta crestina.Postul meu are doua planuri(everi si greci)si un pivot care determina analiza(Apostolul Pavel).
Fraza mea de final,pe care ati citat-o,se refera la faptul ca subsemnatul,in loc sa fie mai receptiv la mesajul crestin,pe care l-am auzit in diferite locatii(am dat 2 exemple)am preferat sa dau credit unor invatauri pe care le-am considerat mai ,,logice"desi,ca si in cazul grecilor,nu aveau nici pe departe dimensiunea invataurii crestine.Adica am procedat exact ca si acei elini,cu aceiasi aroganta si falsa superioritate.Opusul smereniei pe scurt.
Ceea ce am spus era o confesiune usor ironica la adresa mea,doamna Rodica,si nu un atac la adresa invataurii Bisericii sau a Apostolilor.
Era ilogic sa atac o invataura pe care o propovaduia Apostolul Pavel si pe care eu o puneam in antiteza cu propria mea limitare.
Sper ca acum sa fi fost mai clar...