[mariamargareta]

265. CEL...CEA... MAI MARE - sau cum bagatelizează sectanţii de la “Noul Ierusalim – Pucioasa” până şi superlativul absolut (XIV)




*
Cea mai mare faptă a omului este “să se facă pe sine om nou”:

“... iar cea mai mare faptă a omului pe calea credinţei este minunea de a se face pe el însuşi omul său cel nou după chipul şi asemănarea Mea, ... ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 8-3-2009)

Cea mai mare faptă a omului este “să-şi facă tare curat în cămăruţa trupului”:

“În cămăruţele voastre să fie tare, tare curat, fiilor, ca să stea îngerii slujindu-vă cu dor şi ca să împrospăteze ei apoi duhul cel smerit în voi, cea mai mare faptă a vieţii voastre, de la care vine în voi împărăţia cerurilor, fiilor. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 2-7-2006)

Cea mai mare faptă a omului este “smerenia de duh”:

“O, nu este faptă mai mare între roadele duhului ca şi smerenia de duh, de la care vin toate roadele ei, roadele duhului prin smerenia care are în ea cuget smerit pentru om, şi de la care vin şi se aşează toate ale împărăţiei Mele în voi, fără de cârtire pentru jertfa laudei sau a slujirii voastre. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 2-7-2006)

*

Cel mai mare duşman al omului este“răul din el”:

“Cel mai mare duşman al omului este răul din el şi vai omului care dă vina pe alt om pentru răul din el, pentru duşmanul din el! [...] căci cel mai mare duşman al omului este răul din om, care se face deprindere rea în el, şi apoi greu mai scapă omul de meteahna cea cu deprindere în el, şi prin care el se trufeşte înaintea omului ... ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 19-12-2008)

Cel mai mare duşman al omului şi al lui Dumnezeu este “cel ce nu se face trăire cerească în trup”:

“Cel ce zice că are simţire cerească în inimă, şi nu se face ea apoi trăire cerească în trup, acela este cel mai mare vrăjmaş al Meu şi al omului şi al lui însuşi. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 17.4.2001)

Cel mai mare vrăjmaş al omului, care-l desparte pe om de Dumnezeu, este numai şi numai “păcatul lui”:

“O, cel mai mare vrăjmaş al omului, care este? Care vrăjmaş îl desparte pe om de Dumnezeu şi de moştenirea sa? Numai un singur vrăjmaş are omul, şi acesta este păcatul. ”(Citat din “Cuvântul lui Dumnezeu” de la Pucioasa, din 13-12-1997)

Cel mai mare duşman al omului nu este deloc păcatul lui, ci este “necredinţa din el”:

“Cel mai mare duşman din om împotriva Noastră nu este păcatul lui, o, Fiule îndurerat ca şi Mine, Tatăl, ci este necredinţa din el, căci ea îl dezbracă pe om de Dumnezeu. 19-8-2008)

Inconsecvenţele pucioşilor au atins aici paroxismul şi totodată ridicolul. Ei au ajuns să pretindă că cel mai mare vrăjmaş al omului când este, când nu este... păcatul său. Adică: ba e albă, ba e neagră!

A fi...sau a nu fi... impostor cu ştaif! Iată dilema pucioşească din care îngâmfaţii lideri pucioşi nu mai pot ieşi.