[camivero19]

În prealabil postat de ioana30

am mai scris acum cateva zile...in primul rand faptul ca am "descoperit" acest forum este un lucru minunat, practic pot sa spun tot ce am pe suflet fara sa am frica ca,poate, cineva ar gandi ceva rau sau bine despre mine,si faptul ca nu am pe nimeni in fata imi da curajul sa spun ce gandesc.
as vrea sa va povestesc ceva si as vrea parerea voastra...
dupa cum am mai spus-o anul trecut a murit tatal meu. parintii mei au fost despartiti de cand aveam eu 7 ani si e ceva de atunci...pe tata il vedeam din cand in cand, uneori o data pe luna, alteori o data pe an, alteori la 2 ani si tot asa. cu toate cca nu a "participat" la cresterea mea si a surorii mele, l-am iubit amandoua tot timpul!!! uneori il uram pt ca nu a fost alaturi de noi, dar trecea repede datorita bucuriei de a-l vedea totusi.
anul trecut in vara,cu 3luni inainte sa moara, a venit la mama acasa si intamplator l-am vazut eu, era beat, m-am enervat si l-am gonit de la poarta.Ultimele mele cuvinta catre el au fost: "dispari si sa nu mai vii niciodata pe aici". Stiu ca-s groaznice cuvintele,dar nu le-am zis din suflet, au fost totusi ultimele si nu le mai pot lua inapoi. Imi cer aprope zilnic iertare de la el, ce ma enerveaza si ma distruge ii ca nu stiu daca ma aude acolo unde ii???
i-am aranjat mormantul superb,macar ultimul lucru l-am facut bine,dar parca as incerca sa-mi cumpar iertarea lui pt ce i-am zis...uneori ma simt ca un monstru,,,nu stiu cum o sa traiesc cu regretele astea...

Stii ce cred ca te-ar ajuta? Sa faci seminarul iertarii de aici http://sfintiiarhangheli.ro/sa-ne-vindecam-iertand
Si tati meu a murit si am avut mii de regrete fata de modul in care m-am comportat in ultimele lui clipe de viata. Stii ce m-a ajutat? Sa il iert si eu pe el. Desi te simti tu vinovata, sunt sigura ca ai si tu multe sa ii ierti. Iarta-l, iarta-te si apoi vei simti si iertarea lui, caci sufletul tau va fi gata sa o primeasca.
Doamne ajuta!