[heaven]

În prealabil postat de Yasmina

Citat:
"Deasemenea,este posibil ca cineva sa te fi conditionat undeva in trecutul tau,aratandu-ti ca poti fi iubita si acceptata nu pentru ceea ce esti tu ca fiinta,ci doar pentru ceea ce oferi.Si,tot probabil,dupa acest tipar se invart si relatiile cu familia,prietenii,iubitul."
__________________

Heaven,apreciez ca mi-ai raspuns!
Dupa cum vroiam sa arat,nu voiam sa subliniez conditionarea in relatia cu o cunostiinta comuna,ci intreg topicul a fost "dedicat"acestei "prietene"de aproape o viata,pe care eu am accepatat-o oricum,si care este asa cum ai spus tu,foarte nesigura pe ea,inutil sa mai dau detalii...
Repet,nu vorbesc despre plata si rasplata,vorbesc indeosebi despre nerusinarea si cruzimea cu care m-a "lucrat",intr-o perioada in care ma asteptam mai putin!Vorbesc despre socul pe care l-am avut,despre faptul ca nu avea nici un drept sa ma raneasca,jigneasca cu rautate!Daca era plictisita de compania si ideile mele,putea sa se faca pierduta in viata,fara sa-mi verse galeata cu laturi in cap!Imi amintesc o fraza inteleapta"nimeni nu ma raneste fara voia mea",ceea ce acum s-ar traduce prin faptul ca in fata prietenilor suntem complet descoperiti,vulnerabili,asa cum si eu am lasat-o sa ma raneasca,fiind foarte deschisa cu ea!

Nu-mi vine in minte acum,decat ca poate meritam asta,poate si eu am gresit fata de altcineva si acum raul facut se intoarce din alta parte!Ma macina aceasta intamplare doar pentru ca sunt invinuita pe nedrept,ma descrie in niste culori care nu ma definesc,cand cineva ma acuza pentru un caz real,am o reactie foarte trista,sunt dezamagita de mine insami,ma invinuiesc in gand ca sunt o ticaloasa si ocolesc pe viitor sa mai trec prin acea experienta...

Cat despre trecutul meu,da,am fost conditionata bineinteles,de catre familie,nu am avut o relatie buna cu parintii mei,pana nu au vazut ca sunt o persoana responsabila,ca am rezultate deosebite la scoala sau la job si asta mai ales la maturitate...

"nimeni nu ma raneste fara voia mea!"-bingo!ti-ai dat seama,felicitari!
Sursa nefericirii noastre se afla in noi,nu cei din jur ne ranesc,ei,doar,fara macar sa realizeze asta cateodata,apasa parghiile actionand pe niste rani deja existente,insa nu izolandu-ne de cei din jur sau avand relatii superficiale cu acestia,care sa nu ne permita sa devenim prea "vulnerabili" vom reusi sa ne protejam,ci mergand in adancul fiintei noastre si vindecand acele rani.
Noi am putea discuta aici despre fosta ta prietena,despre cat de infam a fost gestul ei,sa o pedepsim si sa o punem la colt macar verbal pentru felul in care s-a purtat cu tine si da,este dreptul tau sa fii suparata si furioasa,este dreptul tau sa te descarci si daca simti asta,fa-o,plangi,striga,ce crezi tu ca te-ar face sa scoti afara aceasta suparare!
Dar,esti sigura ca pe ea esti suparata?Sau esti pe tine?De ce percepi ceea ce s-a intamplat ca pe un esec personal?De ce ajungi sa te invinovatesti pentru actiunile altora?Cu ce esti tu responsabila de ceea ce fac ei?In schimb esti responsabila pentru ceea ce iti faci tie....
Si ti-as mai pune o intrebare:cand ai de gand sa incepi sa te iubesti pe tine,cea care esti si nu cea care vor altii sa fii?