Citat:
În prealabil postat de heaven
Atata timp cat pentru multi este indus faptul ca relatia trupeasca este un pacat si este destinata doar procreerii,nu vor lasa fiinta lor sa se manifeste firesc,asa cum a lasat-o Dumnezeu,ci se vor limita,se vor produce blocaje serioase si isi vor frustra si partenerii.
Animalul nu are aceasta capacitate,nici dpdv fizic,la el este o simpla descarcare,monta are loc doar in perioadele de calduri ale femelelor si atat.Aici da,putem vorbi doar despre scopul reproducerii.
De ce,oare,Dumnezeu a ales sa ne creeze diferiti de animal,de ce noua ni s-a dat puterea sa simtim extazul trupesc,mental si spiritual?De ce am fost creati sa ne putem impreuna in orice perioada a anului si nu limitat,ca la animale?De ce,daca femeia poate naste copii si fara orgasm,totusi i s-a dat acest dar?
Oare Dumnezeu era in eroare cand ne-a creat asa?Oare este vreun sadic care ne-a oferit niste lucruri de care sa nu ne putem folosi?
Omul este o fiinta compusa din trup,minte si suflet si toate cele trei este necesar sa fie intr-o armonie si echilibru.
Insa,cati dintre acesti oameni care se vor a fi credinciosi si considera impreunarea dintre doi oameni un pacat sau ii trunchiaza semnificatia limitand-o la ceva animalic,pot sa mai spuna ca unirea dintre el/ea si sot/sotie mai se ridica dincolo de nivelul mental,ce sa mai vorbim de planul spiritual?
Cum sa mai faci asta,cand atunci cand ti se inoculeaza sentimentul de vinovatie pentru ca simti o placere fireasca alaturi de omul iubit,tu nu te mai poti concentra decat pe descarcarea trupeasca in graba ca barbat sau sa devii frigida ca femeie,intr-un conflict interior intre dorinta si culpa,cum sa mai poti sa simti fiinta minunata de langa tine si sa te unesti cu ea in iubire?
Unde este spiritualitatea aici?Oare nu chiar acest gen de gandire ne limiteaza la un plan gregar al lumii acesteia?Asta doreste Dumnezeu de la noi,sa negam complexitatea fiintei noastre,sa traim captivii propriei noastre fiinte?
Perversiune inseamna ceva ce se departeaza de la firesc,iar nefireasca este unirea noastra in afara legaturii spirituale (nu ma refer doar la taina cununiei,ci la trairea din fiecare moment dintre cei doi) si nu atat dansul trupurilor.
Perversiune este lipsa iubirii din noi,dar de acest lucru va ca nimeni nu se plange si nu isi ridica semne de intrebare...
|
Dumnezeu nu a creat nimic din greseala. El ne-a creat, inzestrandu-ne cu simtamintele pe care le avem, nu din greseala, ci pentru a le folosi intr-u bine, numai ca noi, uneori le folosim in mod gresit.
Ne-a inzestrat cu manie pentru a ne osandii pe noi insine. ‘ Sfintii parinti recomanda sa ne aducem aminte permanent de propria noastra stare de pacat si sa ne osandim pe noi insine.’ (Arhim. Serafim Alexiev ). Noi in schimb, uneori osandim aproapele;
Ne-a inzestrat cu ura, pentru a ura greselile nostre. Noi insa uram, uneori , aproapele.
Deci acesta, ura si mania, pot fi, in functie de modul folosirii lor, patimi sau virtuti.
La fel si cu inzestrarea nostra cu simtamantul placerii in aceasta situatie. Pai daca mie, de exemplu, daca nu mi-ar place pepenele galben, pai as mai manca? Cum am putea savarsi actul, daca nu am avea aceste simtaminte? Cum am reusi sa concepem prunci?