Da, așa este, e ''circul'' mare ca să lepezi o poruncă mică din ispită sau de frică, deci așa este cum ''știți'', e păcatul e neascultarea și e supuneria c-oarbă a ta înaintea lui sădicuțucuțu'... și apoi ispisii, țiți, șiț cu superstiț!
Și asta îți intră în tradiția fățarnică: '' c-orb la c-orb nu-și scoate ochii'' fiindcă toți supușii au jurat pe CorBan!
Poft,soft,moft...... aici e înțelepciunea! Un fel de îndoielnicul neândoielnic minteresat prozelitist al avocatului barmandracului... judecător și răzbunător... șarpele cu ochi de mort. Dar nu e mort ci e păcătos viclean și desfrânat că te bagă în păcat... VIOLVIOLVIOL! Promițându-ți fericirea ce vine de la furt... și de la pensie... firește, ca să hulești. Mândria cu care te flatează atunci când te mângâie ca să fi mulțumit de învârtoșarea ta, de la Har înapoi la poftele deșarte... Începi din Duhul dar învârtoșat la apărare sfârșești în trup.
Ce aperi ''fraiere'' și de cine? Păi apără pe aproapele tău întru Domnul de tine căci tu nu știi că defapt ești unit cu satana... și slujești lui lucsifer și iei aminte de la proorocul mincinos... și aperi numai și numai neghina! Păi
neghina nu are valoare și
dejaba o tot aperi... așa că
muncești în zadar...
Te umilește cu înțelepciune poreclindu-te de ochii gLumii... e prietenia flatativ milostivă cu gândul... gândul rău, sădicuțucuțu' ce vine fără cuvinte prin simțurile trupești, din mațe sau din brațe...
Fricos în schimb mare judecător! Îl asculți că înjură cu ''înțelepciune''! Adică nu ispispita ci autoispispita pentru privilegi din superstițeu... e mulțumirea de sine... e-goismul normal care nu_ți dai seama că ești în el fiindcă fiind ''normal'' nu-l iei în seamă căci toată glumea ''bună'' e așa, e normală... e viața aia ascunsă și toată trăirea deochii gLumii, ai tăi sau ai dracilor... e că trăiești doar prin goglinda deochilor gLumii... e că te închini ție și numai ție ca și cum... e și că uiți că pe toate le-ai cam furgăsit și le-ai luat din grădina altuia... și apoi o cioplești pe ea... prin trufie și tiranie căci ești cel mai mare cioplitor și turnător... e deșertăciunea deșertăciunii... e munca doar pentru cele de sub soare. Ai ridicat ochiul din poftă... și te-ai flatat că l-ai ridicat frumos... ori pe el ori pe tine ori pe dracul din tine, exact ca un șarpe ce are pregătită otrava și e pregătit ca un arc ca să se mândrească apoi... cu faptele ''bune''. A servit cauza prozelită a înțelepciunii deșertului. S-a acoperit cu nisisip exact ca mallahienele.