[e.petrescu]

V-ati gandit vreodata ca Domnul nostru Iisus Hristos s-a jertfit pentru toti oamenii, chiar si pentru cei cu astfel de probleme?
Este oare greu sa acceptam ca si noi trebuie, la randul nostru, sa sacrificam ceva- timpul nostru, eforturi, grija, bani etc. - pentru a ne manifesta iubirea fata de aproapele, mai ales cand ne este ruda ? Faptul ca v-ati gandit ca sora prietenei o sa sufere intr-un loc nepotrivit inseamna ca nu aveti o inima impietrita de "valorile" acestei lumi si acestui timp. Dar mergeti mai departe. Ganditi-va ce va simti ea, vazandu-se abandonata ( pentru ca asa ar fi departe de sora ei, indiferent cat de bine ar fi ingrijita), mai ales ca are un retard moderat, dupa cum spuneti. "Morala" timpului nostru asa indeamna- sa ne traim viata cat mai bine, sa ne descotorosim de probleme (chiar daca e vorba de oameni apropiati). Ganditi-va insa ce ati simti daca ati fi in locul ei. Si, mai ales, ganditi-va ca trebuie sa alegeti: sa fiti "in randul lumii" sau cu Domnul nostru Iisus Hristos, care ne-a invatat ca cea mai de seama porunca este sa iubim pe Dumnezeu si pe aproapele nostru. Ca o credinta fara fapte este moarta. Ca totul ii este cu putinta celui care crede.
Dumnezeu sa va lumineze mintea si sufletul, ca sa luati o hotarare dupa voia Lui!