[DAMIAN]

Iar în scrisoarea sa către Patriarhul Ierusalimului, care se temea să-i spună

preotului său slujitor să nu-l mai pomenească pe ereziarh, Sfântul Teodor îi aminteşte

Patriarhului: „comuniunea este pângărită prin simplul fapt că-l pomeneşte, chiar dacă cel

ce pomeneşte este ortodox” .(P.G. 99, 1164).

La fel, Sfântul Ioan Gura de Aur mărturiseşte „ că nu doar cei aflați în erezie, ci şi cei

ce țin comuniunea cu aceştia sunt vrăjmaşii lui Dumnezeu.”

Întocmai şi Dumnezeieştile Scripturi ne poruncesc: „nu vă amestecați cu faptele

cele fără de roadă ale întunericului, ci mai vârtos să le mustrați.”(Efeseni 5,11) şi: „ Pentru

aceea ieşiți din mijlocul lor, şi vă osebiți, zice Domnul; şi de necurăție să nu vă atingeți, şi

eu vă voi primi pre voi. Şi voi fi vouă Tată, şi voi veți fi mie fii, şi fete, zice Domnul

Atotțiitorul.”( 2 Corinteni 6,17-18)

Mărturiile Sfintelor Soboare şi ale Sfinților Părinți cu privire la problema comuniunii

euharistice şi de rugăciune, precum şi a pomenirii liturgice, sunt nenumărate. Ne oprim

însă aici, încheind cu un cuvânt al Sfântului Marcu al Efesului referitor la acest subiect:

“Toți Părinții şi Învățătorii Bisericii, toate Soboarele şi dumnezeieştile Scripturi ne

îndeamnă să fugim de cei ce țin alte învățături şi să ne separăm de comuniunea cu ei“

.(Sfântul Marcu al Efesului-Mărturisirea de credință, XII, 304).