Sfanta Liturghie este "cununa" cultului crestin fiindca in aceasta se produce minunea intalnirii cu Hristos. Aceasta intalnire este reala doar pentru crestinul care se impartaseste cu Trupul si Sangele Domnului Iisus Hristos. Pentru unul ca acesta este sfintenie, iar la iesire se va simti asemenea lui Hristos. Pentru ceilalti, chiar daca au stat la randuiala asa cum se cuvine, dar nu s-au Impartasit, din diferite motive, chiar binecuvantate, Sfanta Liturghie se face, in cel mai bun caz, prilej de plingere, iar la iesire acestia trebuie sa fie cuprinsi de o stare de parere de rau imensa si pocainta reala in acelasi timp, pentru ca nu s-au unit cu Hristos Domnul. Pocainta va impinge spre marturisire si in scaunul spovedaniei fiecare caz in parte, dupa a lui greutate, isi va gasi usurarea si libertatea spre normalitatea vietii de crestin: Impartasirea cu Domnul.

Aceasta este prezentarea ideala si corecta. Aceasta asezare in corectitudine, ca orice ideal, il va solicita pe crestin in fiecare clipa a vietii lui, nu doar de patru ori pe an sau poate o data pe an, sau poate mai rar! Iata de ce, in realitatea de azi, cand crestinii incearca sa se eschivezeze tot mai mult de la eforturile spirituale, se poate ajunge a se vorbi despre Sfanta Liturghie ca despre o suljba de lauda doar, sau de cateheza doar, sau de reintalnire cu vecinul doar, sau cine stie ce alt fel de slujba, dupa necesitatea nostra josnica si nu dupa Evanghelia lui Hristos!

Dar nu trebuie sa fie asa! Nu a spus El oare: "Căci pâinea lui Dumnezeu este cea care se coboară din cer şi care dă viaţă lumii. " (Ioan 6,33), si acestea: "Şi luând pâinea, mulţumind, a frânt şi le-a dat lor, zicând: Acesta este Trupul Meu care se dă pentru voi; aceasta să faceţi spre pomenirea Mea." (Luca 22,19), si acestea: "Şi le-a zis Iisus: Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veţi mânca trupul Fiului Omului şi nu veţi bea sângele Lui, nu veţi avea viaţă în voi." (Ioan 6,53)? Cand se implinesc acestea in biserica si pentru cine sunt acestea adevarate? Sa luam aminte!

Asta nu inseamna ca daca nu ma pot impartasi nu trebuie sa stau la Sfanta Liturghie, ci inseamna ca trebuie sa ma simt vinovat, cu adevarat si profund si sa repar neintarziat greseala mea, mai inainte de a trece trei Sfinte Liturghii in aceasta stare gresita. De ce trei si despre cum se repara in practica aceasta greseala azi, voi posta in postul urmator o scrisoare pe care am trimis-o acum ceva timp unui frate aflat in neintelegere dupa ce primise sfat de la episcopul sau sa tina cont sa nu lase trei Sfinte Liturghii fara sa se Impartaseasca, scrisoare ce mi se pare a fi exact in explicarea a ceea ce am afirmat pana acum.

Domnul sa ne ajute sa mergem spre Rai si nu... in alta parte!