La ce folosește cea mai mare parte a adn-ului?
LA CE FOLOSEȘTE CEA MAI MARE PARTE A ADN-ULUI?
O singură celulă umană conține aproximativ 2 metri de ADN. Dar numai 2 centimetri din cei 2 metri reprezintă gene - setul de instrucțiuni necesar pentru crearea proteinelor. Restul ADN-ului a fost denumit "junk ADN", ADN inutil, pentru că s-a considerat - la descoperirea acestuia - că genele sunt suficiente pentru a explica totul în materie de mecanisme celulare.
Când s-a constatat că numărul de gene din celula umană este de aproximativ 25-30 de mii, cu puțin mai multe decât numărul de gene ale viermelui C. Elegans, s-au născut întrebări legate de sursa complexității omului: dacă nu numărul de gene, atunci cine este responsabil pentru superioritatea omului între viețuitoare?
Pe de o parte, faptul că ADN-ul fără gene s-a păstrat fără mutații de-a lungul evoluției este un indiciu al importanței acestuia. Pe de altă parte, studii recente (2006) arată că mare parte din ADN-ul care nu conține gene, deși foarte bine conservat la mamifere, la om a suferit modificări. Aceste observații duc la ipoteza că aceste modificări pot avea un rol determinant în producerea complexității umane și că, în fapt, sunt responsabile pentru acel "ceva" care ne face oameni.
Cu toate progresele din genetică realizate în ultimii ani, rolul celei mai mari părți a ADN-ului - deși sunt avansate câteva ipoteze credibile - nu a fost încă determinat.
|